ICCJ. Decizia nr. 5114/2010. Civil. Limitarea exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5114/2010
Dosar nr. 5717/101/2009
Şedinţa publică din 11 octombrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 260/2009 a Tribunalului Dolj s-a admis sesizarea Direcţiei Generale de Paşapoarte Bucureşti şi s-a dispus restrângerea drepturilor pârâtului la liberă circulaţie pe timp de o lună pe teritoriul Belgiei, reţinându-se că pârâtul a fost surprins fără permis de muncă în Belgia.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel intimatul M.M. iar prin Decizia civilă nr. 295 din 6 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Craiova s-a respins apelul ca nefondat pentru următoarele considerente:
Pârâtul a fost reţinut în Belgia – pe motiv de şedere ilegală şi fără vreo ocupaţie.
Cum în apel pârâtul nu s-a prezentat pentru a face dovada contrară, instanţa de apel a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 38 lit. a( din Legea nr. 248/2005.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul solicitând modificarea ei în sensul admiterii apelului, susţinând că instanţele au făcut o greşită interpretare şi aplicare a legii, întrucât şederea sa în Belgia este legală cu atât mai mult cu cât are şi un loc de muncă stabil în această ţară.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs, a dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., şi a actelor depuse de recurent filele 3 – 4, Înalta Curte reţine că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 27 din Directiva nr. 2004/38/CE „statele membre pot restrânge libertatea de circulaţie şi de şedere a cetăţeanului Uniunii Europene şi a membrilor de familie, indiferent de cetăţenie, pentru motive de ordine publică, siguranţă publică sau sănătate publică.
Aceste motive nu pot fi invocate în scopuri economice".
Ca atare norma comunitară prevede doar trei situaţii în care statul ar putea restrânge libertatea de circulaţie a persoanelor şi anume afectarea ordinii publice, siguranţei publice sau sănătăţii publice.
Faţă de dispoziţiile normei comunitare, de faptul că prin actele depuse recurentul a făcut dovada că şederea sa în Belgia nu este una nelegală, ci este justificată prin chiar existenţa unui loc de muncă stabil în acest stat membru al Uniunii Europene.
Ca atare, restrângerea libertăţii de circulaţie dispusă de instanţa de fond şi de apel, este neavenită, în condiţiile în care pârâtul nu se încadrează în nici una din situaţiile pe care le prevede norma comunitară art. 27 din Directiva 2004/38/CE şi cu atât mai mult cu cât acesta a făcut dovada că şederea lui în Belgia este una legală justificată şi întemeiată pe existenţa locului său de muncă.
Astfel din perspectiva celor expuse, sunt incidente dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., motiv pentru care urmează a se admite recursul pârâtului, a se modifica hotărârea instanţei de apel în sensul admiterii apelului şi pe cale de consecinţă a se schimba sentinţa civilă nr. 260 din 2 octombrie 2009 a Tribunalului Mehedinţi în sensul respingerii acţiunii Direcţiei Generale de Paşapoarte Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul M.M. împotriva deciziei nr. 295 din 6 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, pe care o modifică în sensul că admite apelul declarat de acesta împotriva sentinţei nr. 260 din 2 octombrie 2009 a Tribunalului Mehedinţi, secţia civilă, şi în consecinţă:
Schimbă în tot sentinţa nr. 260 din 2 octombrie 2009 a Tribunalului Mehedinţi, secţia civilă.
Respinge acţiunea formulată de reclamanta Direcţia Generală de Paşapoarte împotriva pârâtului M.M.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5115/2010. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5112/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
