ICCJ. Decizia nr. 5186/2010. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5186/2010
Dosar nr. 18677/1/2005
Şedinţa publică din 13 octombrie 2010
Constată că prin Decizia nr. 213/A din 9 februarie 2004 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, nr. 60 din 29 septembrie 2007 s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe recurenţii-reclamanţi D.L. şi D.P. şi pe intimata-pârâtă Primăria comunei Vlădeşti-Comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii, care au solicitat admiterea căii de atac, întrucât „deţin toate actele necesare reconstituirii dreptului lor de proprietate".
Învestită cu soluţionarea recursului, Înalta Curte a dispus, prin încheierea din 1 februarie 2006, suspendarea judecăţii în baza art. 243 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., ca urmare a decesului recurentului-reclamant D.P.
Cauza a rămas în nelucrare până la 4 mai 2010, când s-a procedat, din oficiu, la repunerea pe rol în vederea discutării perimării.
Înalta Curte urmează să constate intervenită sancţiunea perimării, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an, în materie civilă.
Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an , situaţie care să se datoreze culpei părţii.
Această sancţiune a perimării operează, deopotrivă, şi în situaţia în care suspendarea s-a dispus pe temeiul art. 243 C. proc. civ., având în vedere că, potrivit art. 245 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., trebuie solicitată reînceperea judecăţii, „prin cererea de redeschidere, făcută cu arătarea moştenitorilor".
Singura derogare pe care o face legiuitorul, pentru ipotezele reglementate de art. 243 C. proc. civ., vizează suspendarea cursului perimării pe o perioadă de 3 luni, sub condiţia însă, ca respectivele situaţii având ca efect prorogarea termenului, să fi intervenit în cele din urmă 6 luni ale termenului de perimare (atunci când suspendarea judecăţii s-a dispus deci, pe un alt temei decât cel reprezentat de art. 243 C. proc. civ.).
În speţă, nu se regăseşte vreo astfel de situaţie, care să fi condus la prelungirea termenului de perimare, început să curgă de la data la care s-a oprit cursul judecăţii, urmare a decesului uneia dintre părţi.
Se va constata aşadar, că nu a avut loc o repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecăţii, în condiţiile art. 245 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. şi că lăsarea pricinii în nelucrare este imputabilă părţilor [acestea neinvocând faptul că ar fi fost împiedicate de a stărui în judecată datorită unor împrejurări mai presus de voinţa lor, în sensul art. 250 alin. (3) C. proc. civ.].
În consecinţă, în condiţiile în care, până la împlinirea termenului de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) C. proc. civ., nu s-a înregistrat cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecăţii, se va reţine întrunirea în cauză a cerinţelor prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. , astfel încât Înalta Curte urmează să constate perimată cererea de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de reclamanţii D.L. şi D.P. împotriva deciziei civile nr. 213/A din 9 februarie 2004 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5182/2010. Civil. Contestaţie decizie de... | ICCJ. Decizia nr. 5175/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
