ICCJ. Decizia nr. 5523/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5523/2010
Dosar nr. 475/109/2008
Şedinţa publică din 25 octombrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Tribunalul Argeş, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 67 din 26 martie 2009, a respins contestaţia formulată de contestatorul N.I., împotriva Dispoziţiei nr. 7191 din 31 decembrie 2007, în contradictoriu cu Municipiul Piteşti, prin primar.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, prin Dispoziţia nr. 7191 din 31 decembrie 2007 emisă de Primarul Municipiului Piteşti, s-a restituit, în natură, contestatorului N.I. terenul în suprafaţă de 74 mp situat pe raza Municipiului Piteşti, precum şi acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale, Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru terenul în suprafaţă de 306 mp, aceluiaşi contestator. Restul de teren, până la suprafaţa de 380 mp, fiind ocupată de parcarea din faţa Spitalului de Pediatrie.
Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, prin Decizia civilă nr. 16 din 5 februarie 2010, a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-contestator N.I., împotriva sentinţei civile nr. 67 din 26 martie 2009 a Tribunalului Argeş, în contradictoriu cu Municipiul Piteşti, prin Primar.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că apelantului - contestator i s-a restituit în natură, prin Dispoziţia nr. 7191 din 31 decembrie 2007, suprafaţa de 74 mp, precum şi acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, pentru terenul în suprafaţă de 306 mp, întrucât acesta este afectat de elemente de utilitate publică (canal, apă, gaz) şi este cuprins în domeniul public al Municipiului Piteşti. Că, în cauză, nu sunt incidente dispoziţiile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001.
Împotriva deciziei civile mai sus menţionată, a declarat recurs reclamantul N.I., criticând-o ca fiind nelegală, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deoarece:
- Decizia pronunţată de instanţa de apel a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001.
- Terenul în suprafaţă de 306 mp, în litigiu, trebuia restituit în natură, deoarece nu face parte din suprafaţa de teren aferentă străzii D. din Municipiul Piteşti. Pe acest teren nu s-au edificat construcţii sau alte lucrări de utilitate publică.
- Din raportul de expertiză, rezultă faptul că terenul în litigiu este liber, neafectat de construcţii sau de alte lucrări de utilitate publică.
Recursul nu este fondat.
Articolul 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 nu este incident în cauză, deoarece terenul în suprafaţă de 306 mp, în litigiu, este afectat de elemente de utilitate publică (apă, canal, gaze) şi cuprins în domeniul public al Municipiului Piteşti. În acest sens este şi Hotărârea Consiliului Local nr. 124/1998 al Municipiului Piteşti.
Potrivit art. 11 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, în cazul în care construcţiile expropriate au fost integral demolate şi lucrările pentru care s-au dispus exproprierea ocupă parţial terenul, persoana îndreptăţită poate obţine restituirea în natură a părţii de teren rămase liberă, pentru cea ocupată de construcţii noi, autorizate, cea afectată servituţilor legale şi altor amenajări de utilitate publică ale localităţilor urbane şi rurale, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent iar, potrivit alin. 4, în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcţional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil.
În cauza dedusă judecăţii, se reţine că nu s-a identificat nicio suprafaţă liberă din terenul reclamantului.
În acest sens sunt şi concluziile raportului de expertiză efectuat în speţă, fila 93 dosar fond.
Prin urmare, legiuitorul a instituit, prin dispoziţiile textului de lege mai sus menţinut, exceptarea de la restituirea în natură a terenului chiar neocupat de construcţii, însă afectat servituţilor legale şi altor amenajări de utilitate publică, iar în cadrul sintagmei „amenajări de utilitate publică" intră şi terenul în litigiu.
Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va reţine că motivele de recurs nu se circumscriu temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi, pe cale de consecinţă, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul N.I. împotriva deciziei civile nr. 16/A din 5 februarie 2010 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5526/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5522/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
