ICCJ. Decizia nr. 5625/2010. Civil. Prestaţie tabulară. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5625/2010
Dosar nr. 8367/2/2008
Şedinţa publică din 28 octombrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererile introduse la datele de 19 decembrie 2008 şi 5 februarie 2009 la Curtea de Apel Bucureşti, revizuienţii B.F.S. şi B.F.D.M. au solicitat revizuirea deciziei civile nr. 1785 din 24 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti aceasta fiind contrară deciziei nr. 1775 din 9 septembrie 2002 pronunţată de aceeaşi instanţă şi a deciziei nr. 725 din 20 aprilie2005 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.
In motivarea cererii de revizuire, revizuienţii au arătat că prin Decizia civilă nr. 1785 din 24 noiembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, se desfiinţează puterea de lucru judecat dată de deciziile nr. 1775 din 9 septembrie 2002 şi respectiv nr. 725 din 20 aprilie 2005, calea ce trebuia urmată fiind revizuirea şi nu obţinerea unei a treia hotărâri judecătoreşti.
O altă critică pe care revizuienţii înţeleg să o aducă deciziei civile nr. 1785 din 24 noiembrie 2008 constă în faptul că în realitate această hotărâre o înlătură pe I.M. de la moştenirea tatălui său O.H.
Revizuienţii au mai susţinut că instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra valabilităţii contractului de vânzare-cumpărare din 29 iulie 1997, anulat de Decizia nr. 725 din 20 aprilie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.
O ultimă critică vizează faptul că instanţa s-a pronunţat plus petită, lărgind cadrul procesual prin introducerea în cauză în calitate de pârâtă a O.C. Ilfov.
Cererea de revizuire a deciziei civile nr. 1785 din 24 noiembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel, secţia a IV-a civilă, este nefondată pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Prin sentinţa civilă nr. 3316/2007 a Judecătoriei Buftea s-a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamantul B.C. împotriva intervenienţilor B.F.S. şi B.F.D.M. şi ca inadmisibilă faţă de pârâta I.M.
S-a reţinut că în privinţa pârâtei operează autoritatea de lucru judecat, părţile judecându-se anterior într-un litigiu soluţionat irevocabil, iar cu privire la intervenienţi s-a apreciat că titlul de proprietate al acestora din urmă asupra terenului în litigiu este preferabil celui deţinut de reclamant.
Apelul declarat de reclamant a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 1623/A/2007 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul B.C. arătând că Decizia nr. 725/2005 a Curţii de Apel Bucureşti invocată de pârâtă nu poate produce efecte întrucât pârâtul din acel litigiu era decedat chiar înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, fapt cunoscut de pârâtă, că aceasta nu a fost proprietara terenului şi nici nu putea transmite ceea ce nu avea, solicitând modificarea hotărârilor anterioare şi admiterii acţiunii.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin Decizia nr. 1785 din 24 noiembrie 2008 a admis recursul formulat de reclamantul B.C., a modificat Decizia recurată şi a admis apelul, a schimbat în parte sentinţa, în sensul că a admis în parte acţiunea, obligându-i pe intervenienţii B.F.D.M. şi B.F.S. să lase reclamantului în posesie şi proprietate terenul în suprafaţă de 180 m.p., situat în comuna Corbeanca, judeţul Ilfov.
A dispus înscrierea în cartea funciară a terenului pe numele reclamantului.
A menţinut dispoziţiile sentinţei privind respingerea acţiunii faţă de pârâta I.M. pentru autoritate de lucru judecat.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel, a reţinut, în esenţă, următoarele:
Terenul în litigiu a fost proprietatea defunctului O.H. ai cărui moştenitori sunt pârâta I.M. şi numiţii O.S., în calitate de soţie supravieţuitoare şi O.C. în calitate de fiu, situaţie de drept reţinută în certificatul de moştenitor din 1999 întocmit de BNP G.D.
Prin acelaşi act, moştenitorii şi-au partajat voluntar bunurile, terenul în litigiu fiind atribuit pârâtei.
O.S. înstrăinase însă terenul în litigiu încă din anul 1997 către numitul M.S.U. prin act autentic de vânzare-cumpărare.
Cumpărătorul a decedat iar moştenitorii acestuia au înstrăinat la rândul lor terenul către reclamant, prin act autentic în anul 1999 anterior eliberării certificatului de moştenitor şi a partajului voluntar.
Constatând că terenul în litigiu nu face parte din masa partajabilă, notarul a emis o încheiere de îndreptare a erorii materiale.
Prin Decizia civilă nr. 725 din 20 aprilie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, s-a dispus anularea actului încheiat în anul 1997 cu privire la teren la cererea pârâtei în contradictoriu cu primul cumpărător M.S.U., deşi pârâta avea cunoştinţă la data introducerii acelei acţiuni că primul cumpărător decedase.
Ulterior aceeaşi pârâtă a înstrăinat terenul în litigiu către intervenienţii din prezenta cauză, invocând drept act de proprietate certificatul de moştenitor din 1999, fără a aminti însă de încheierea de rectificare notarială prin care terenul nu mai face parte din masa partajabilă şi implicit nu putea fi atribuit în lotul pârâtei în cadrul partajului voluntar.
In aceste condiţii Curtea de Apel a apreciat în circumstanţele cauzei că actul de proprietate al reclamantului este mai bine caracterizat decât cel al intervenienţilor.
In ceea ce priveşte autoritatea de lucru judecat dată de Decizia civilă nr. 1775 din 9 septembrie 2002 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, se constată că prin această decizie a fost respins recursul declarat de reclamantul B.C. împotriva deciziei civile nr. 428 din 11 martie 2002 a Tribunalului Bucureşti, prin care s-a anulat ca netimbrat apelul declarat împotriva sentinţei civile nr. 3748 din 12 noiembrie 2001 a Judecătoriei Buftea.
Din lecturarea cererii de revizuire nu rezultă motivele limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ., care să justifice temeinicia cererii, întrucât aspectele invocate sunt chestiuni care ţin de fondul cauzei analizate riguros de către instanţa de recurs.
Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ. „există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate".
Or, în prezenta cauză nu ne aflăm în niciuna dintre situaţiile prevăzute de textul incident.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire a deciziei civile nr. 1785 din 24 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV a civilă, formulată de revizuenţii B.F.S. şi B.F.D.M.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5621/2010. Civil. Anulare act. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5617/2010. Civil. Fond funciar. Recurs → |
|---|
