ICCJ. Decizia nr. 5779/2010. Civil. Acţiune în constatare. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5779/2010
Dosar nr. 4735/1/2009
Şedinţa publică din 2 noiembrie 2010
La data de 2 iunie 2009 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, cererea de revizuire declarată de R.M.
În motivarea cererii, întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., s-a arătat că Decizia nr. 496/R din 28 aprilie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Braşov este potrivnică cu Sentinţa nr. 7798 din data de 5 octombrie 2005 pronunţată de Judecătoria Braşov.
Astfel, prin Decizia nr. 496/2009 s-a respins ca tardiv recursul declarat de BCR Agenţia Întorsura Buzăului şi pe fondul cauzei s-a menţinut Sentinţa nr. 11331/2007 a Judecătoriei Braşov.
Instanţele au reţinut că R.M. a dobândit imobilul compus din casă de piatră şi curte de 1245 mp şi grădină prin actul de adjudecare din 19 aprilie 2002.
S-a reţinut şi că nu există autoritate de lucru judecat în raport de Sentinţa nr. 7798/2005 a Judecătoriei Braşov, pe motiv că în acest dosar parte au fost mandatarii recurentelor, iar efectele acesteia nu pot fi opozabile recurentelor.
Cum prin Sentinţa nr. 7798/2005 s-a constatat că nu există nici un motiv de nulitate absolută a actului de adjudecare, Decizia nr. 496/2009 este nelegală, deoarece contrazice o hotărâre irevocabilă, ce are efect de autoritate de lucru judecat.
Instanţa de recurs a greşit şi când a reţinut că recurentele T. şi M. sunt terţe persoane în raport de hotărârea faţă de care s-a invocat autoritatea de lucru judecat, pentru simplul motiv că acestea nu au participat la proces.
Hotărârea judecătorească produce efecte şi faţă de acestea, câtă vreme prezumţia relativă instituită de aceasta nu a fost răsturnată. În plus, în raport de art. 1200 pct. 4 C. civ. hotărârile judecătoreşti irevocabile au valoarea unor prezumţii legale, fiind opozabile terţilor.
Analizând cererea de revizuire, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată la data de 29 mai 2009 pe rolul Curţii de Apel Braşov revizuenta R.M. a solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 496/R din 28 aprilie 2009 a acestei instanţe, pentru o greşită ignorare a autorităţii de lucru judecat şi o greşită statuare asupra inexistenţei în teren a imobilului adjudecat de revizuentă.
În motivarea cererii s-a arătat că instanţa de recurs a pronunţat o hotărâre prin care a respins ca tardiv recursul declarat de recurenta BCR - Agenţia Întorsura Buzăului împotriva deciziei instanţei de apel, a fost admis recursul declarat de reclamantele T.S.M., T.M., M.A.D. împotriva aceleiaşi hotărâri, în sensul respingerii apelurilor formulate împotriva Sentinţei civile nr. 11331/2007 a Judecătoriei Braşov, pe care a păstrat-o.
Instanţa de recurs a reţinut în argumentarea soluţiei faptul că R.M. a dobândit prin actul de adjudecare din 19 aprilie 2002 imobilul înscris în Cartea Funciară nr. 2507 compus din casă de piatră şi curte de 1245 mp şi grădină de 1576,80 mp., din conţinutul raportului de expertiză întocmit în cauză rezultând că pe terenul în suprafaţă de 1245,60 mp există două construcţii distincte, una în suprafaţă construită de 39,82 mp, având o vechime de peste 150 de ani, iar cealaltă fiind o casă de cărămidă, în suprafaţă construită de 128,11 mp, edificată în anul 1979. Pe baza acestor raţionamente, instanţa de recurs a statuat că singurul imobil care putea face obiectul executării silite este casa cu vechime de peste 150 de ani, fiind păstrată sentinţa primei instanţe prin care s-a constatat nulitatea procesului verbal de adjudecare, pe considerentul inadvertenţelor existente între actele premergătoare executării silite şi actul de adjudecare al casei edificate în anul 1979.
În cadrul aceleiaşi analize, instanţa de recurs a respins excepţia autorităţii de lucru judecat faţă de Sentinţa civilă nr. 7798/2005 pronunţată de Judecătoria Braşov reţinându-se că reclamantele nu au figurat ca părţi în respectivul litigiu.
În contextul primei critici, s-a susţinut că, din moment ce prin Sentinţa civilă nr. 7798/2005 a Judecătoriei Braşov, irevocabilă, s-a constatat că nu există niciun motiv de nulitate absolută a actului de adjudecare al revizuentei asupra imobilului în litigiu, o altă hotărâre nu poate fi pronunţată în sens contrar, hotărârea intrată în puterea lucrului judecat fiind opozabilă şi intimatelor, chiar dacă au avut calitatea de terţi în respectivul litigiu.
Din perspectiva celei de a doua critici, susţinerile revizuentei vizează greşita reţinere de către instanţa de recurs a împrejurării că ar exista două construcţii edificate pe imobilul în discuţie, din care doar imobilul adjudecat de către revizuentă există de fapt în realitate, nemaifigurând în teren un alt imobil datând din anul 1979, compus din trei camere şi dependinţe, neîntabulat.
Cererea de revizuire a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 322 pct. 3 C. proc. civ.
Prin Decizia nr. 1578 din data de 17 decembrie 2009 Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, a respins cererea de revizuire formulată de R.M. împotriva Deciziei nr. 496/R din 28 aprilie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Braşov.
Pentru a decide astfel, curtea de apel a reţinut că pretinsa eludare de către instanţa de recurs a dispoziţiilor referitoare la autoritatea de lucru judecat, nu pot constitui motive de retractare a deciziei curţii de apel pe temeiul de revizuire invocat de revizuentă, prevederile art. 322 pct. 3 C. proc. civ.
Împotriva Deciziei civile nr. 496/R din 28 aprilie 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, R.M. a declarat revizuire, ce face obiectul prezentului dosar.
Această cerere de revizuire este întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., arătându-se că Decizia nr. 496/R din 28 aprilie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Braşov este potrivnică cu Sentinţa nr. 7798 din data de 5 octombrie 2005 pronunţată de Judecătoria Braşov.
Conform art. 322 pct. 7 C. proc. civ. „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una sau aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate".
Din interpretarea acestui motiv de revizuire, s-a stabilit că trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţiile:
a. să fie vorba de hotărâri contradictorii
b. să fie vorba de hotărâri pronunţate în acelaşi litigiu, triplă identitate de elemente
c. hotărârile contradictorii să nu fie pronunţate în acelaşi dosar, ci în procese diferite
d. să nu se fi invocat excepţia puterii de lucru judecat în cel de al doilea proces
e. să se ceară anularea celei de a doua hotărâri
În speţa de faţă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, respectiv condiţia de a nu se fi invocat excepţia puterii de lucru judecat în cel de al doilea proces.
Aceasta deoarece în cadrul judecării dosarului de recurs soluţionat prin Decizia nr. 496R din 28 aprilie 2009 instanţa de recurs a respins excepţia autorităţii de lucru judecat faţă de Sentinţa civilă nr. 7798/2005 pronunţată de Judecătoria Braşov reţinându-se că reclamantele nu au figurat ca părţi în respectivul litigiu.
Ulterior, în cadrul revizuirii formulată de R.M. împotriva Deciziei nr. 496/R din 28 aprilie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Braşov au fost formulate critici asupra soluţionării acestei excepţii, iar prin Decizia nr. 1578 din data de 17 decembrie 2009 Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, a respins cererea, arătând că pretinsa eludare de către instanţa de recurs a dispoziţiilor referitoare la autoritatea de lucru judecat, nu pot constitui motive de retractare a deciziei curţii de apel pe temeiul de revizuire invocat de revizuentă, prevederile art. 322 pct. 3 C. proc. civ.
Având în vedere aceste aspecte, nu se poate repune pentru a doua oară în discuţie aceeaşi excepţie, pentru că s-ar încălca puterea de lucru judecat în raport de Decizia nr. 496R/2009 pronunţată de Curtea de Apel Braşov.
Faţă de cele arătate mai sus, Înalta Curte constată că prezenta cerere de revizuire este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă revizuirea formulată de R.M. împotriva Deciziei civile nr. 496/R din 28 aprilie 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 noiembrie 2010
| ← ICCJ. Decizia nr. 5778/2010. Civil. Recalculare pensie.... | ICCJ. Decizia nr. 5787/2010. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
