ICCJ. Decizia nr. 6024/2010. Civil. Acţiune în constatare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6024/2010
Dosar nr. 468/45/2006
Şedinţa publică din 12 noiembrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 544 din 9 iunie 2005 a Judecătoriei Huşi, s-a admis excepţia autorităţii lucrului judecat, invocată de F.N. şi, în consecinţă, s-a respins acţiunea formulată de reclamanţii A.V. şi A.A., în contradictoriu cu pârâta menţionată, având ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractului de întreţinere autentificat din 16 februarie 1999 de notar public M.C., anularea contractului de vânzare-cumpărare materializat prin înscrisul întocmit la 14 martie 2000, cu despăgubiri.
Împotriva acestei sentinţe au formulat apel reclamanţii A.V. şi A.A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin Decizia civilă nr. 226/ A din 23 noiembrie 2005, Tribunalul Vaslui a admis apelul formulat de reclamanţii A.V. şi A.A. împotriva sentinţei civile nr. 544 din 9 iunie 2005 a Judecătoriei Huşi, sentinţă pe care a anulat-o în parte şi, rejudecând cauza, a respins capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a contractului de întreţinere autentificat din 16 februarie 1999 şi a menţinut dispoziţiile din sentinţă privind excepţia autorităţii lucrului judecat pentru celelalte capete de cerere.
Împotriva deciziei mai sus menţionate au declarat recurs reclamanţii A.V. şi A.A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin Decizia civilă nr. 540 din 18 noiembrie 2009, Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în temeiul prevederilor art. 248 şi art. 252 C. proc. civ., a constatat perimat recursul declarat de A.V. şi A.A. împotriva Deciziei civile nr. 226/ A din 23 noiembrie 2005 pronunţată de Tribunalul Vaslui, pe care a menţinut-o.
Împotriva acestei decizii, la data de 26 noiembrie 2009, au declarat recurs reclamanţii A.V. şi A.A.
Cauza a fost suspendată pentru lipsa părţilor, în temeiul art. 242 pct. 2 C. proc. civ., şi repusă pe rol, la cererea recurenţilor, instanţa rămânând în pronunţare pe excepţia nulităţii recursului pentru netimbrare, pe care o consideră întemeiată, pentru următoarele argumente:
Prin rezoluţia de primire a cererii de recurs li s-a pus în vedere recurenţilor să achite o taxă judiciară de timbru de 4 lei conform art. 11 alin. (2) cu referire la art. 13 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi un timbru judiciar de 0,15 lei conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, recurenţii fiind legal citaţi cu menţiunea plăţii acestor sume de bani potrivit dovezilor de îndeplinire a procedurii de citare de la filele 5 şi 6 dosar recurs.
Cu toate acestea, ei nu au depus nici până în prezent dovezile de achitare a sumelor datorate cu acest titlu.
Potrivit art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat sau, cel mai târziu, până la primul termen de judecată acordat în cauză.
Cum recurenţii nu şi-au îndeplinit această obligaţie, în baza art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi art. 9 din O.G. nr. 32/1995, Înalta Curte va anula recursul declarat de aceştia, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanţii A.V. şi A.A. împotriva Deciziei civile nr. 540 din 18 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Iaşi, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6013/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6025/2010. Civil. Drepturi băneşti. Recurs → |
|---|
