ICCJ. Decizia nr. 6479/2010. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6479/2010
Dosar nr. 8365/95/2009
Şedinţa Camerei de consiliu din 29 noiembrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1582 din 7 octombrie 2009 a Tribunalului Teleorman s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, excepţie invocată de instanţă din oficiu şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.
Astfel cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr. 8365/95/2009 iar prin sentinţa civilă nr. 4065 din 17 decembrie 2009 Tribunalul Gorj şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Teleorman, fără însă a face aplicarea dispoziţiilor art. 21 din C. proc. civ.
Astfel Tribunalul Teleorman prin încheierea din 12 martie 2010 a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă, între Tribunalul Gorj şi Tribunalul Teleorman, sens în care în temeiul art. 22 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus trimiterea cauzei pentru regulator de competenţă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Astfel faţă de conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:
Obiectul acţiunii înregistrată sub nr. 3503/87/2008 înaintată de reclamanţi vizează obligarea pârâtei SC P. SA la plata ajutorului material reprezentând contravaloarea unei cote de 4000 mc gaze naturale anual, pentru perioada lucrată efectiv în cadrul unităţii angajatoare în perioada 2005-2007, actualizate cu indicele de inflaţie pentru perioada cuprinsă între data de când trebuiau acordate şi data plăţii efective.
Ca atare, obiectul dedus judecăţii vizează un conflict de muncă, situaţie în care competenţa teritorială în soluţionarea lui revine instanţei de la domiciliul reclamantului potrivit art. 284 alin. (2) din C. mun. , respectiv Tribunalului Teleorman, în a cărui rază teritorială reclamanţii îşi au domiciliile.
Este real că reclamanţii au înţeles să uzeze de dispoziţiile art. C. proc. civ., în sensul că şi-au ales un domiciliu pentru comunicarea actelor de procedura, la cabinetul Avocatului S.S. cu sediul în T.J., judeţul Gorj .
Domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura, însă nu poate constitui element pentru stabilirea competenţei teritoriale a instanţei în ce priveşte soluţionarea unui conflict de muncă, faţă de dispoziţiile exprese şi imperative ale art 284 alin. (2) din C. mun.
Aceste dispoziţii legale prevăd fără posibilitate de echivoc, sau de interpretare, că în cazul conflictelor de muncă competenţa teritorială şi materială în soluţionarea unor astfel de litigii, revine instanţei de la domiciliul reclamantului.
Cum reclamanţii îşi au domiciliul în raza teritorială a Tribunalului Teleorman, competenţa de soluţionare a litigiului revine pe cale de consecinţa in condiţiile prevăzute de art 284 alin. (2) din C. mun. acestei instanţe.
Astfel faţă de conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Teleorman şi Tribunalul Gorj, Înalta Curte de Casaţie şi justiţie în temeiul art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., urmează a stabili că Tribunalului Teleorman îi revine competenţa de soluţionare a prezentului litigiu, sens în care urmează a se dispune prin prezentul regulator de competenţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenta de soluţionare a cauzei privind reclamantul I.N.I. în contradictoriu cu pârâta SC P. SA în favoarea Tribunalului Teleorman.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6478/2010. Civil Şl DE PROPRIETATE... | ICCJ. Decizia nr. 6482/2010. Civil. Strămutare. Fond → |
|---|
