ICCJ. Decizia nr. 6634/2010. Civil. Drepturi băneşti. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6634/2010
Dosar nr. 3477/1/2010
Şedinţa publică din 8 decembrie 2010
Asupra recursului constată următoarele:
Prin cererea înregstrata pe rold Tribunalului Vâlcea la data de 16 octombrie 2008, reclamantul Marica Ion a solicitat instanţei, în contradictoriu cu SC P. SA Bucureşti să oblige pârâta la plata drepturilor salariale cuvenite şi neachitate aferente anului 2005, drepturi pentru „aprovizionare toamnă-iarnă" şi un ajutor material egal cu valoarea unei cote de gaz natural aferent anului 2005, sume ce urmează a fi indexate cu indicele de inflaţie, precum şi dobânda legală.
Prin sentinţa civila nr. 182 din 17 februarie 2009, Tribunalul Vâlcea, a respins excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi excepţia calităţii procesuale active a reclamantului.
A admis excepţia privind prescripţia dreptului la acţiune pentru cererea vizând cota de gaze naturale aferentă anului 2005 şi a respins ca prescris acest capăt de cerere,
A admis în parte acţiunea formulată de reclamant şi a obligat pârâta la plata drepturilor salariale cuvenite şi neachitate reprezentând suplimentarea de drepturi salariale pentru aprovizionare de toamnă - iarnă aferentă anului 2005, în cuantum de un salariu minim pe ramură petrolieră, sumă la care se aplică indicele de inflaţie şi dobânda legală începând cu data introducerii acţiunii şi până la data plăţii efective.
Impotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta SC P. SA - Membru O.M. V. Grup.
La termenul din 16 martie 2010, pârâta-recurentă a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222 şi 282 Legea nr. 53/2003, art. 73 Legea nr. 168/1999 şi art. 28 alin. (2) Legea nr. 54/2003, care ar fi contrare dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 9, art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20 alin. (1) şi (2), art. 24 alin. (1), art. 40 alin. (1), art. 41 alin. (5) şi art. 53 alin. (1) şi (2) Constituţia României.
Prin încheierea din 13 aprilie 2010, Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de munca şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de control judiciar a reţinut că dispoziţiile legale, apreciate de recurentă ca fiind neconstituţionale, nu au legătură cu cauza.
Astfel, sindicatul din care face parte reclamantul nu este parte în proces, iar recurenta nu arată în ce măsură admiterea excepţiei de neconstituţionalitate ar influenţa soluţia ce se va pronunţa în cauză.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, SC P. SA - Membru O.M.V. Grup, care a reluat argumentele ce au stat la baza excepţiei de neconstituţionalitate, recursul fiind, în fapt, o copie a excepţiei de neconstituţionalitate invocată în faţa Curţii de Apel Piteşti.
Recursul este nefondat, pentru cele ce se wr arăta în continuare.
Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.
Excepţia invocată de pârâtă nu are nici o legătură cu cauza.
Aşa cum s-a arătat, cauza are ca obiect obligarea pârâtei către reclamantul persoană fizică la plata unor drepturi salariale ce decurg din Contractul colectiv de muncă.
Textele de lege ce se pretinde a fi neconstituţionale se referă la posibilitatea sindicatelor de a reprezenta pe membrii lor în cadrul conflictelor de drepturi şi la cine poate fi parte în conflictul de muncă (art. 222 şi 282 Legea nr. 53/2003) la părţile care au calitate procesuală activă în cererile de soluţionare a conflictelor de drepturi (art. 73 Legea nr. 168/1999) şi la dreptul sindicatelor de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor.
Situaţiile reglementate de textele în discuţie nu au legătură cu cauza, deoarece calitatea procesuală a sindicatului nu poate intra în discuţie, din moment ce părţi în proces figurează doar persoana fizică şi angajatorul şi nici unul dintre aceştia nu a făcut cerere de introducere în proces a unei alte persoane, respectiv a sindicatului..
Este adevărat că pârâta a invocat în faţa primei instanţe excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, dar excepţia nu a fost motivată de faptul că legea nu ar permite reclamantului să stea în proces în această calitate, ci de faptul că dreptul salarial al reclamantului nu este un drept cert, el putând dobândi caracterul unui drept cert doar în condiţiile negocierii între patronat şi sindicat.
De asemenea, litigiul nu a purtat asupra unor chestiuni legate de existenţa unui conflict de muncă sau de drepturi, de dreptul de a face cerere în justiţie, ori de dreptul de a reprezenta partea în proces, chestiuni care ar fi putut atrage legătura textelor incriminate cu soluţionarea cauzei.
De aceea, în mod corect Curtea de Apel Piteşti a constatat că excepţia invocată nu are legătură cu cauza şi că pârâta nu a demonstrat în ce măsură admiterea excepţiei ar fi putut influenţa soluţia instanţei de judecată, motiv pentru care recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC O.M.V.P. SA împotriva încheierii din 13 aprilie 2010 a Culţii de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 decembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6637/2010. Civil. Obligaţie de a face.... | ICCJ. Decizia nr. 6628/2010. Civil. Revendicare imobiliară.... → |
|---|
