ICCJ. Decizia nr. 876/2010. Civil. Conflict de competenţă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 876/2010
Dosar nr. 381/32/2009
Şedinţa publică din 12 februarie 2010
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin Încheierea din 29 septembrie 2008 pronunţată în dosarul nr. 1802/110/2008, Tribunalul Bacău, secţia comercială şi contencios administrativ, a admis excepţia necompetenţei materiale invocată de pârâtul Consiliul Judeţean Bacău; a dispus scoaterea cauzei, având ca obiect cererea formulată de reclamanta Instituţia Prefectului Judeţului Bacău privind anularea în parte a Hotărârii nr. 196 din 19 decembrie 2007 emisă de Consiliul Judeţean Bacău, de pe rol, înaintând dosarul, spre competentă soluţionare, secţiei civile a aceluiaşi tribunal, la completele specializate în soluţionarea conflictelor de muncă.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că litigiul este de natură civilă, fiind vorba de un conflict de muncă atâta vreme cât prin Hotărârea nr. 196 din 19 decembrie 2007 emisă de Consiliul Judeţean Bacău, a cărei anulare s-a solicitat de Prefectul Judeţului Bacău, s-a aprobat Acordul/Contractul colectiv de muncă al salariaţilor din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Bacău, pe anul 2008.
Prin Încheierea din 8 mai 2009, Tribunalul Bacău, secţia civilă, a constatat că litigiul este de competenţa Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ; a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă, sesizând Curtea de Apel Bacău, cu soluţionarea acestuia.
Prin sentinţa civilă nr. 3 din 13 iulie 2008, Curtea de Apel Bacău a respins sesizarea pentru regulator de competenţă, considerându-se că nu există conflict negativ de competenţă între Secţia Civilă şi Secţia Comercială şi Contencios Administrativ, privind soluţionarea acţiunii civile în anulare, acţiune formulată de reclamanta Instituţia Prefectului Judeţului Bacău în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Judeţean Bacău şi a dispus restituirea dosarului către Tribunalul Bacău.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că în actuala reglementare a Codului de procedură civilă, art. 20-22, nu poate exista un conflict negativ de competenţă între două secţii ale aceleiaşi instanţe, ci numai între diferite categorii de instanţe de judecată.
Împotriva hotărârii respective, la data de 24 iulie 2009, a declarat recurs reclamanta Instituţia Prefectului Judeţului Bacău, criticând-o ca fiind nelegală.
Prin motivele de recurs depuse odată cu cererea, s-a reţinut că, în mod greşit Curtea de Apel Bacău a respins sesizarea Tribunalului Bacău, prin care s-a solicitat emiterea unui regulator de competenţă, dispunând restituirea dosarului aceleiaşi instanţe, fără însă a preciza care din secţiile specializate ale acestei instanţe de judecată, va soluţiona cauza, deşi avea această obligaţie.
S-a învederat şi faptul că, Curtea de Apel Bacău a invocat în susţinerea soluţiilor pronunţate prin Decizia nr. 302/2002 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, care însă nu a fost respectată în totalitate, întrucât prin Decizia respectivă, s-a constatat că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 20 alin. (3) C. proc. civ., pentru pronunţarea unui regulator de competenţă, însă cauza s-a trimis la Secţia contencios administrativ a Curţii de Apel Bacău.
Recursul declarat de reclamanta Instituţia Prefectului Judeţului Bacău, este nefondat, şi se va respinge, avându-se în vedere următoarele considerente :
Potrivit dispoziţiilor art. 22 pct. 1, 2 şi 3 C. proc. civ., conflictul de competenţă se poate ivi între două judecătorii, între o judecătorie şi tribunal, între două tribunale, între două curţi de apel şi se rezolvă prin pronunţarea unui regulator de competenţă de către instanţa legal desemnată.
Prin urmare, rezultă din această prevedere legală că procedura regulatorului de competenţă funcţionează numai atunci când conflictul s-a ivit între diferitele categorii de instanţe judecătoreşti, iar nu şi în cazul posibilelor conflicte între diferitele secţii ale aceleiaşi instanţe, cum este cazul în speţă, sau între două complete cu specializări diferite în cadrul aceleiaşi secţii.
Se vor reţine astfel că, în mod corect, Curtea de Apel Bacău a respins sesizarea Tribunalului Bacău, secţia civilă, pentru pronunţarea unui regulator de competenţă, considerând că nu sunt întrunite prevederile art. 20 alin. (3) C. proc. civ.
În acelaşi timp respingând această sesizare, având ca obiect pronunţarea unui regulator de competenţă, şi constatând că nu există conflict negativ de competenţă, Curtea de Apel Bacău nu avea competenţa să stabilească care din secţiile Tribunalului Bacău este competentă să soluţioneze acţiunea în anulare, acţiune formulată de reclamanta Instituţia Prefectului Judeţului Bacău.
În atare situaţie, neexistând un conflict negativ de competenţă, dosarul va fi soluţionat de instanţa care a fost învestită cu soluţionarea cauzei, respectiv Tribunalul Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Faţă de cele arătate, Înalta Curte, în conformitate cu art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul Ministerului Administraţiei şi Internelor, Instituţia Prefectului Judeţului Bacău.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul Ministerul Administraţiei şi Internelor - Instituţia Prefectului Judeţului Bacău împotriva sentinţei civile nr. 3 din 13 iulie 2009 a Curţii de Apel Bacău, secţia civilă, cauze cu minori, familie, conflicte de muncă, asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 12 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 94/2010. Civil. Drepturi băneşti. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 874/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
