ICCJ. Decizia nr. 1189/2011. Civil. Succesiune. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1189/2011
Dosar nr. 3619/305/2008
Şedinţa publică din 14 februarie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 615/2009, Tribunalul Covasna a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul B.I., împotriva sentinţei civile nr. 1313 din 19 mai 2009 a Judecătoriei Sf. Gheorghe.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa a reţinut următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1313 din 19 mai 2009, Judecătoria Sf. Gheorghe a admis excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată în instanţă din oficiu şi, în consecinţă, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B.I. în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi A.G., M.G., B.I.S., B.Z.M. şi B.M.
S-a avut în vedere că prin acţiunea înregistrată sub nr. 676/2002 la Judecătorie Sf. Gheorghe, reclamantul B.I. a chemat în judecată intimaţii-pârâţi A.G., M.G. şi a solicitat dezbaterea succesiunii rămasă de pe urma defuncţilor B.A. şi B.M. şi să se constate calitatea sa de moştenitor după defunctul B.A.
S-a reţinut că părţile s-au mai judecat într-o cauză identică, chiar reclamantul recunoscând că a mai avut o cauză cu acelaşi obiect, dar fiind nemulţumit de soluţia dată a hotărât să promoveze acest proces.
Faţă de considerentele expuse, s-a constatat că în cauză există autoritate de lucru judecat şi acţiunea a fost respinsă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs B.I., învederând că în mod greşit i s-a respins acţiunea, invocându-se autoritatea de lucru judecat.
Prin sentinţa civilă nr. 1100/2002 a Judecătoriei Sf. Gheorghe (irevocabilă) a fost respinsă acţiunea prin care reclamantul B.I. a solicitat să se constate calitatea sa de moştenitor al bunicului său B.A. şi apoi al mamei sale B.M., să se dispună anularea certificatului de moştenitor, prin care s-a dezbătut succesiunea rămasă după defunctul B.A.
Prin prezenta acţiune (astfel cum a fost precizată) s-a solicitat dezbaterea succesiunii rămase după defunctul B.A. şi apoi a acelei rămase după mama sa B.M.
Avându-se în vedere că între cele două procese există o triplă identitate (de părţi, obiect şi cauză), tribunalul a constatat că prima instanţă corect a reţinut excepţia autorităţii de lucru judecat, context în care s-a considerat că analizarea tuturor celorlalte motive de recurs (ce ţin de fondul cauzei) este de prisos.
Şi această decizie a fost atacată cu recurs de reclamant, invocându-se aceleaşi motive arătate mai sus.
Instanţa de recurs a reţinut că reclamantul a promovat calea de atac împotriva unei hotărâri care era irevocabilă, hotărâre care nu mai este supusă recursului.
Prin Decizia civilă nr. 373/ R din 8 aprilie 2010, Curtea de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul B.I. împotriva deciziei nr. 615/2009 a Tribunalului Covasna.
Împotriva acestei din urmă decizii, reclamantul a declarat din nou recurs, care este inadmisibil pentru considerentele ce urmează:
Potrivit art. 299 C. proc. civ., sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile legii, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională.
Hotărârile date de curţile de apel, cu ocazia soluţionării recursurilor nu mai pot fi atacate cu recurs, întrucât nu se regăsesc cuprinse în art. 299 C. proc. civ, iar pe de altă parte aceste hotărâri sunt irevocabile, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 377 pct. 4 din acelaşi cod.
În speţă, recurentul a exercitat căile de atac prevăzute de lege, curtea de apel, prin Decizia recurată a respins ca inadmisibil un recurs promovat de reclamant.
Aşadar, s-a declarat recurs împotriva unei decizii pronunţate în recurs, hotărâre, care potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ. este irevocabilă şi, prin urmare, numai poate fi atacată cu recurs.
În cauză, constatându-se că s-a uzat de calea de atac a recursului, faţă de principiul unicităţii, care funcţionează în materia căilor de atac, se reţine că al doilea recurs declarat de reclamant este inadmisibil şi urmează să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul B.I. împotriva deciziei nr. 373/ R din 8 aprilie 2010 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 12/2011. Civil. Conflict de competenţă. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1186/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
