ICCJ. Decizia nr. 2214/2011. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2214/2011
Dosar nr. 1248/301/2010
Şedinţa din camera de consiliu de la 10 martie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 13 februarie 2009, sub nr. 2072/233/2009, pe rolul Judecătoriei Galaţi, petenta SC E.F.G. R.S. I.F.N. SA a solicitat, în contradictoriu cu intimata Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Galaţi, anularea procesului-verbal de contravenţie seria XXX nr. 0042327 din 20 ianuarie 2009 emis de intimat.
Judecătoria Galaţi, prin sentinţa civilă nr. 10087 din 12 noiembrie 2009, a admis excepţia de necompetenţă teritorială a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector 3 Bucureşti, cu următoarea motivare:
Prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei sus-menţionat, contestatoarea a fost sancţionată contravenţional pentru săvârşirea mai multor fapte, respectiv: 1. omisiune înşelătoare, realizată prin modul în care a prezentat informaţiile în cererea de acordare a creditului, precum şi în condiţiile generale pentru acordarea şi utilizarea liniei de credit, precum şi în extrasele lunare, faptă ce a fost reţinută ca o practică comercială incorectă; 2. modificarea unilaterală a clauzelor contractuale, constând în majorarea comisioanelor percepute; 3. realizarea unei publicităţi înşelătoare.
Competenţa teritorială de soluţionare a plângerii formulate de către petentă aparţine, prin raportare la art. 32 alin. (1) şi (2) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, Judecătoriei sector 3 Bucureşti, în circumscripţia căreia se află sediul social al petentei, şi nu Judecătoriei Galaţi. In acest sens relevante sunt susţinerile petentei care a arătat că nu desfăşoară nicio activitate directă în Municipiul Galaţi, toate cererile de creditare semnate de către potenţialii clienţi fiind analizate şi aprobate la sediul din Bucureşti (fila 2). Aceasta arată că toate documentele şi informaţiile aferente activităţii de creditare se desfăşoară la sediul social al firmei din Bucureşti (fila 2), împrejurare care, coroborată cu faptele reţinute în seama sa, conduc la aceeaşi concluzie, a necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Galaţi.
Faptele reţinute vizează în mod direct pe petentă, neputând fi atribuite eventualelor entităţi care acţionează ca intermediari ai acesteia şi care nu ar putea stabili clauzele generale ale contractelor ori forma cererilor tipizate şi nici modifica clauze contractuale. Din acest motiv, în ceea ce priveşte aspectul competenţei de soluţionare a plângerii, nu prezintă relevanţă nici locul unde au fost depuse cererile de acordare de credit ori locul unde au fost depuse reclamaţiile adresate intimatei.
Pentru aceste motive de fapt şi de drept, instanţa a apreciat că excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Galaţi este întemeiată, motiv pentru care, în temeiul dispoziţiilor art. 158 alin. (1) raportat la art. 159 pct. 3 C. proc. civ., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector 3 Bucureşti.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti sub nr. 1248/301/2010.
Prin sentinţa civilă nr. 10333 din 23 septembrie 2010, Judecătoria sector 3 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a declinat, la rândul ei, competenţa în favoarea Judecătoriei Galaţi.
Constatând, astfel, ivit conflictul negativ de competenţă a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia, cu motivarea că faptele reţinute în sarcina petentei au fost săvârşite pe raza localităţii Galaţi, localitate care se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Galaţi, aşa cum rezultă din HG nr. 337/1993.
De asemenea, în temeiul art. 32 alin. (2) din OG 2/2001, plângerea se soluţionează de judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârşită contravenţia.
Asupra conflictului negativ de competenţă, în baza art. 22 alin. (5) cu referire la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 32 alin. (2) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, „Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia".
In procesul verbal de constatare a contravenţiei seria XXX nr. 0042327 din 20 ianuarie 2009 întocmit de A.N.P.C. - Inspectoratul Regional pentru Protecţia Consumatorilor - O.P.C. Galaţi s-a menţionat că faptele constatate au fost săvârşite la data semnării fiecărei cereri de credit, de către petenţii care au reclamant săvârşirea acestor fapte, cu ocazia emiterii cârdurilor de credit, când au luat cunoştinţă de menţiunile din contractul de credit referitoare la „Condiţiile generale pentru acordarea şi utilizarea liniei de credit".
Cum toţi clienţii produselor de credit, care au reclamat săvârşirea faptelor constatate în procesul verbal de contravenţie, au domiciliul în Galaţi, după cum recunoaşte chiar petenta, în conţinutul plângerii sale, rezultă că locul săvârşirii contravenţiei este în această localitate.
Prin urmare, competenţa de soluţionare a plângerii contravenţionale revine instanţei din această localitate, şi anume Judecătoriei Galaţi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galaţi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2215/2011. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2178/2011. Civil. Conflict de competenţă.... → |
|---|
