ICCJ. Decizia nr. 2436/2011. Civil. Fond funciar. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 2436/2011

Dosar nr. 311/45/2010

Şedinţa publică din 17 martie 2011

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 1407/99/2010, numitul D.T. a solicitat revizuirea sentinţei civile nr. 270 din 12 iulie 2006 a Judecătoriei Răducăneni, pronunţată în Dosarul nr. 295/2006 definitivă şi irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1694/2006 a Tribunalului Iaşi.

În fapt, arată petentul în motivarea cererii, la data de 17 februarie 2010 s-a comunicat sentinţa civilă nr. 270 din 12 iulie 2006 a Judecătoriei Răducăneni pronunţată în Dosarul nr. 295/2006, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1694 din 17 noiembrie 2006 a Tribunalului Iaşi prin care instanţa de judecată a constatat nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate eliberat de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor la data de 22 august 2002 pe numele pârâtului D.T., pentru suprafaţa de 700 m.p. situată în intravilanul satului P., judeţul Iaşi.

Ori, prin această hotărâre s-a ignorat Decizia civilă nr. 398 din 20 mai 2005 a Tribunalului Iaşi, pronunţată în Dosarul nr. 9887/2004, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia civilă nr. 612 din 20 septembrie 2006 a Curţii de Apel Iaşi şi învestită cu formulă executorie la data de 28 noiembrie 2008, prin care instanţa de judecată a respins cererea privind includerea în masa de partaj a suprafeţei de 30.200 m.p., teren cuprins în titlul de proprietate din 22 august 2002.

Prin sentinţa civilă nr. 768 din 07 aprilie 2010 pronunţată de Tribunalul Iaşi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Iaşi având în vedere dispoziţiile art. 323 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căruia în cazul art. 322 pct. 7 C. proc. civ. cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa sau instanţele care au pronunţat hotărâri potrivnice.

Verificând actele şi lucrările dosarului raportat la cererea formulată şi la dispoziţiile legale invocate, Curtea a constatat următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 270 din 12 iulie 2006 a Judecătoriei Răducăneni, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1694 din 17 noiembrie 2006 a Tribunalului Iaşi s-a constatat nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate eliberat de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor la data de 22 august 2002 pe numele pârâtului D.T., pentru suprafaţa de 700 m.p. teren situat în intravilanul satului P., judeţul Iaşi.

A susţinut revizuentul că prin această hotărâre s-a ignorat Decizia civilă nr. 398 din 20 mai 2005 a Tribunalului Iaşi, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia civilă nr. 612 a Curţii de Apel Iaşi prin care s-a respins cererea privind includerea în masa de partaj a suprafeţei de 30.200 m.p. teren cuprins în titlul de proprietate din 22 august 2002.

Prin reglementarea art. 322 pct. 7 C. proc. civ. s-a urmărit crearea unei căi de rezolvare a situaţiilor în care, judecându-se separat două sau mai multe cauze şi neobservându-se existenţa lucrului judecat, se ajunge la hotărâri potrivnice ale căror dispozitive nu se pot concilia.

Hotărârile potrivnice trebuie să fie pronunţate în aceeaşi pricină, trebuind reţinută, ca atare, tripla identitate de părţi, obiect şi cauză care sunt elementele lucrului judecat.

Prin „una şi aceeaşi pricină" se înţelege deci întrunirea triplei identităţi, cu privire la cele două cereri de chemare în judecată, ori în speţă aceasta nu este îndeplinită. Astfel litigiul soluţionat prin sentinţa civilă nr. 270 din 17 iulie 2009 a Judecătoriei Iaşi, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1694 a Tribunalului Iaşi a avut ca obiect o acţiune în constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate din 22 august 2002 emise în numele pârâtului D.T., iar obiectul litigiului soluţionat prin Decizia civilă nr. 398 din 20 mai 2005 a Tribunalului Iaşi, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 612/2006 a Curţii de Apel Iaşi l-a constituit partajarea masei succesorale de pe urma defunctei D.M.

În consecinţă, invocarea art. 322 pct. 7 presupunând îndeplinirea cumulativă a tuturor condiţiilor (existenţa unor hotărâri contradictorii, acestea să fie pronunţate în aceeaşi pricină, dar în dosare diferite, iar în al doilea proces să nu fi fost invocată autoritatea de lucru judecat), atâta timp cât cea a identităţii de obiect nu este îndeplinită cererea de revizuire urmează a fi respinsă.

Împotriva deciziei a declarat recurs revizuientul D.T. care nu a fost însă motivat nici în fapt şi nici în drept.

Analizând recursul declarat prin prisma dispoziţiilor legale incidente Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este nul pentru considerentele ce succed:

Potrivit art. 3021 alin. (1) C. proc. civ. cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor iar în conformitate cu art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

De asemenea, Înalta Curte constată că nu se pot reţine în speţă motive de ordine publică care să poată fi invocate din oficiu în susţinerea casării sau modificării deciziei recurate, care să determine incidenţa dispoziţiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, constatând că recursul nu a fost motivat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, va constata nulitatea acestuia conform art. 306 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Constată nul recursul declarat de revizuentul D.T. împotriva deciziei civile nr. 296 din 11 iunie 2010 a Curţii de Apel Iaşi, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 martie 2011.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2436/2011. Civil. Fond funciar. Recurs