ICCJ. Decizia nr. 3002/2011. Civil. Acţiune în anulare a hotarârii AGA. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 3002/2011
Dosar nr. 1448/1371/2010
Şedinţa publică de la 6 octombrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Comercial Mureş prin Sentinţa nr. 536/C din 30 septembrie 2010 a admis în parte acţiunea comercială formulată de reclamanţii P.A., C.G.C. şi A.M. reprezentaţi prin mandatara F.E. în contradictoriu cu pârâta SC C.I.E.J. SRL în sensul că a anulat hotărârea AGA nr. 2 din data de 15 martie 2010, cu privire la menţinerea şi recunoaşterea valabilităţii deciziilor AGA din data de 10 ianuarie 2008, 28 martie 2008 şi din 26 februarie 2009 în toate punctele.
A fost respinsă acţiunea în anulare în privinţa hotărârilor AGA nr. 1 şi 3 din 15 martie 2010 şi a procurii speciale autentificate sub nr. 284 din 10 martie 2010.
În fundamentarea acestei soluţii instanţa de fond a reţinut, în principal, că potrivit procesului-verbal încheiat la data de 15 martie 2010 la AGA a SC C.I.E.J. SRL au fost prezenţi asociaţi P.A., C.G.C., A.M. şi M.C., lipsind asociata M.L. deţinătoarea a 737 părţi sociale reprezentând 10,4272% din totalul capitalului social, asociatul M.C. votând atât în nume propriu cât şi baza procurii speciale autentificate nr. 284 din 10 martie 2010 primită de la asociata M.L.
Astfel constituită, adunarea generală a asociaţilor, cu 3.782 voturi pentru aferente aceluiaşi număr de părţi sociale, deţinute de asociaţii M.C. şi M.L., reprezentând 53% din totalul capitalului social al firmei au hotărât următoarele:
1. Fixarea indemnizaţiei administratorului la 2000 Euro lunar, începând din 1 ianuarie 2010;
2. Menţinerea şi recunoaşterea valabilităţii deciziilor AGA din 10 ianuarie 2008, din 28 martie 2008 şi din 26 februarie 2009 în toate punctele şi
3. Aprobarea bilanţului pe anul 2009.
Conform înscrierilor în registrul comerţului mandatul de administrator al asociatului M.C. expiră la 20 aprilie 2010, prin urmare până la expirarea mandatului sau anularea înscrierii, acesta trebuie să reprezinte şi să administreze societatea potrivit dispoziţiilor art. 71 şi 195 din Legea nr. 31/1990 republicată.
În ceea ce priveşte procura specială autentificată sub nr. 284/2010 s-a avut în vedere că valabilitatea acesteia se raportează la respectarea condiţiilor de valabilitate a actului juridic şi că asociatul C.G.C. nu poate opune coasociaţilor actele de cesiune încheiate cu asociata M.L., întrucât în registrul asociaţilor nu au fost operate invocatele cesiuni.
Hotărârile adoptate sunt valabile deoarece s-a respectat cvorumul de prezenţă şi de vot prevăzute de statutul societăţii, de o majoritate de 53% din capitalul social prezent la adunare.
Cuantumul indemnizaţiei administratorului nu constituie critici de nelegalitate care să fie supuse controlului instanţei.
Hotărârea II se bucură de nulitate, deoarece adunarea asociaţilor nu poate confirma hotărâri AGA care au fost desfiinţate de instanţele judecătoreşti, iar faţă de modul general de formulare a obiectului Hotărârii nr. 2 din 15 martie 2010, asociaţii minoritari au fost lipsiţi de posibilitatea de a vota în cunoştinţă de cauză.
Comunicarea situaţiilor financiare anuale traduse în limba cunoscută de asociaţi nu constituie o obligaţie legală sau statutară a administratorului societăţii comerciale cu răspundere limitată şi ca atare necomunicarea acestora nu reprezintă un motiv de nelegalitate a hotărârii.
Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal prin Decizia nr. 6/A/25 ianuarie 2011 a respins apelul declarat de reclamanţii P.A., C.G.C. şi A.M. prin mandatara F.E. împotriva Sentinţei nr. 536/C din 30 septembrie 2010 pronunţată de Tribunalul Comercial Mureş în Dosarul nr. 1448/1371/2010, fiind preluate în esenţă argumentele expuse anterior.
Împotriva Deciziei nr. 6/A din 25 ianuarie 2011 pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal au promovat recurs reclamanţii A.M., C.G.C. şi P.A. care au criticat pentru nelegalitate această hotărâre judecătorească, solicitând în temeiul art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ. admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei atacate şi pe cale de consecinţă anularea celor trei hotărâri AGA adoptate ilegal şi nestatutar precum şi a procurii speciale nr. 284/2010.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat faptul că procura specială nr. 284 din 10 martie 2010 prin care s-a acordat mandat de către asociata M.L. în favoarea administratorului asociat M.C. nu specifică numărul de părţi sociale şi nici procentul de participare deţinută de mandantă la constituirea capitalului social.
Cesiunile sunt şi rămân valabile între asociaţi potrivit principiului libertăţii contractuale, chiar dacă din rea credinţă administratorul firmei, fiind direct interesat în stoparea acestei cesiuni, nu le-a înscris la Registrul Comerţului, dar nici în Registrul asociaţilor.
Administratorul singur şi-a propus indemnizaţia de 2000 Euro pe lună, pe care tot el a votat-o, deşi rezultatul bilanţului contabil pe anul 2009 nu justifica o asemenea indemnizaţie.
În condiţii ilegale şi nestatutare s-a aprobat bilanţul contabil pe anul 2009 în condiţiile în care rezultatele financiare nu au fost făcute dinainte pentru a putea fi studiate şi însuşite.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la criticile aduse de reclamanţii recurenţi, constată că nu sunt justificate, urmând a respinge ca nefondat recursul, pentru următoarele considerente.
Potrivit cererii de chemare în judecată, reclamanţii P.A., C.G.C. şi A.M. au solicitat anularea Hotărârilor AGA nr. 1 - 3 din 15 martie 2010 a SC C.I.E.J. SRL precum şi a procurii speciale nr. 284 din 10 martie 2010, invocând ca temei de drept dispoziţiile art. 132 alin. (2) şi art. 196 din Legea nr. 31/1990 republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 441/1996, Legea nr. 516/2006, O.U.G. nr. 82/2007 şi O.U.G. nr. 52/2008.
Este adevărat că prin procura specială autentificată sub nr. 284 din 10 martie 2010 la BNP Asociaţi B. & D., asociata M.L. a împuternicit pe asociatul administrator M.C. să o reprezinte la şedinţa Adunării Generale (cea de-a III-a convocare) din data de 15 ianuarie 2010 a asociaţilor C.I.E.J. SRL pentru exercitarea dreptului la vot corespunzător drepturilor legale şi conform intereselor sale.
Corect au apreciat instanţele judecătoreşti anterioare că dreptul la vot al asociaţilor unei societăţii cu răspundere limitată poate fi exercitat de un alt asociat care este mandatat în mod special, condiţionat de împrejurarea ca exprimarea consimţământului să fie liberă şi neviciată, respectându-se limitele impuse de ordinea publică şi bunele moravuri, aşa cum stipulează art. 5 C. civ.
Recurenţii au acreditat greşit teza potrivit căreia se stabileşte în art. 125 alin. (5) din Legea nr. 31/1990 că administratorii societăţii nu îi pot reprezenta pe acţionari, în speţă pe asociaţi, sub sancţiunea nulităţii hotărârii, dacă fără votul acestora nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută.
Situaţia expres şi limitativ reglementată de dispoziţiile art. 125 alin. (5) din Legea nr. 31/1990 instituie o incapacitate specială numai pentru membrii consiliului de administraţie, ai consiliului societăţilor comerciale pe acţiuni, nefiind însă aplicabilă societăţilor comerciale cu răspundere limitată.
Nu sunt incidente în cauză nici reglementările art. 193 alin. (2) din aceiaşi lege a societăţilor comerciale, deoarece niciunul dintre asociaţi nu a exercitat dreptul său la vot în deliberările adunărilor asociaţilor referitoare la aporturile sale în natură sau la actele juridice încheiate între ele şi societate.
Jurisprudenţa a statuat că în materia unui contract de cesiune de părţi sociale către un alt asociat se produc efecte juridice numai dacă cesiunea este înregistrată la registrul comerţului, iar din verificarea întregii documentaţii rezultă că nu s-a efectuat această operaţiune, astfel că lipsa înscrierii menţiunii cesiunii de creanţă face ca cesiunea să fie inopozabilă faţă de ceilalţi asociaţi neparticipanţi la convenţie.
Pentru aceste raţiuni, urmează a respinge ca nefondat recursul reclamanţilor A.M., C.G.C. şi P.A. împotriva Deciziei nr. 6/A din 25 ianuarie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, nefiind îndeplinită nici o cerinţă din cele prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanţii A.M., C.G.C. şi P.A. împotriva Deciziei nr. 6/A de la 25 ianuarie 2011 pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 6 octombrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3007/2011. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3001/2011. Civil. Nulitate act juridic. Recurs → |
|---|
