ICCJ. Decizia nr. 3113/2011. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3113/2011
Dosar nr. 27045/301/2010
Şedinţa din camera de consiliu din data de 1 aprilie 2011
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
Judecătoria Sibiu, secţia civilă, prin sentinţa nr. 3835/CC din 19 iulie 2010, pronunţată în camera de consiliu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe creditoarea SC A. SA Sibiu şi debitoarea SC S.Y.I.V.T.A. Istanbul Turcia - Sucursala Bucureşti, având ca obiect încuviinţare executare silită titluri executorii constând în bilete la ordin, în favoarea Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti, cu motivarea că, potrivit dispoziţiilor art. 10 pct. 3 C. proc. civ., în cererile ce izvorăsc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin, în afară de instanţa domiciliului pârâtului, este competentă şi instanţa de la locul plăţii. Cum locul plăţii este în Bucureşti, iar debitoarea are sediul în sectorul 3, competentă, din punct de vedere teritorial, este Judecătoria sector 3 Bucureşti.
Prin încheierea de şedinţă din 11 noiembrie 2010, Judecătoria sector 3 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sibiu.
S-a constatat intervenit conflictul negativ de competenţă şi s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă, în vederea soluţionării acestuia, cu următoarea argumentare:
Potrivit dispoziţiilor art. 373 alin. (1) C. proc. civ., „dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută (...) în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscripţia Curţii de Apel în care se află acestea". De asemenea, dispoziţiile alin. (2) ale aceluiaşi articol prevăd că „instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".
Având în vedere că, prin adresa emisă de Biroul Executorului Judecătoresc M.F.G., cu sediul în judeţul Sibiu, se solicită încuviinţarea executării silite prin urmărire silită mobiliară asupra bunurilor debitoarei care se găsesc în circumscripţia Judecătoriei Sibiu şi prin poprirea sumelor de bani datorate debitoarei de terţii care se află în circumscripţia acestei instanţe, în raport şi de dispoziţiile art. 373 alin. (1)-(3), instanţa a reţinut că atât executarea silită mobiliară, cât şi poprirea urmează a se desfăşura în localitatea în care se află bunurile debitoarei, respectiv terţii care datorează sume de bani debitoarei şi anume în circumscripţia Judecătoriei Sibiu. Pe cale de consecinţa singura instanţă competentă a soluţiona cererea de încuviinţare a executării silite este, potrivit art. 373 alin. (3), Judecătoria Sibiu.
Asupra conflictului negativ de competenţă, în condiţiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Aşa cum s-a arătat deja, în speţă, s-a solicitat încuviinţarea executării silite de către Biroul Executorului Judecătoresc M.F.G., asupra unor bilete la ordin, pentru debitul de 107.000 RON reactualizat, la cererea creditoarei SC A. SA împotriva debitoarei SC S.Y.I.V.T.A. Istanbul Turcia - Sucursala Bucureşti, menţionându-se că executarea silită se va face prin urmărire silită mobiliară asupra bunurilor mobile aflate în Sibiu şi prin poprirea sumelor de bani datorate debitoarei, de către terţii care îşi au sediul în circumscripţia Judecătoriei Sibiu.
Potrivit art. 373 alin. (1) C. proc. civ., în cazul în care nu există dispoziţie legală contrară, hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii (în speţă, bilete la ordin) se execută, în cazul urmăririi bunurilor, de executorul judecătoresc din circumscripţia Curţii de Apel în care acestea se află.
În absenţa unei dispoziţii contrare, instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea [alin. (2)] şi aceasta soluţionează, printre altele, cererile de încuviinţare a executării silite.
Având în vedere că dispoziţiile art. 373 fac parte din cap. I „Dispoziţii generale" al cărţii a V-a „Despre executare silită" din C. proc. civ., aceste norme de procedură se aplică, în mod corespunzător şi în cazul executării silite prin poprire.
Cum executarea se va face asupra bunurilor mobile ale debitoarei aflate în Sibiu şi prin poprire, asupra conturilor acesteia, deţinute la terţi cu sediul în aceeaşi localitate, instanţa competentă să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite este Judecătoria Sibiu.
Nu prezintă, astfel, relevanţă, în soluţionarea cererii sus-menţionate, locul sediului debitoarei, ca loc al plăţii, în condiţiile art. 10 pct. 3 C. proc. civ.
În concluzie, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare executare silită în favoarea Judecătoriei Sibiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sibiu.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 aprilie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3115/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3081/2011. Civil. Limitarea exercitării... → |
|---|
