ICCJ. Decizia nr. 3146/2011. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A-II-A CIVILĂ
Decizia nr. 3146/2011
Dosar nr. 1409/187/2011
Şedinţa publică de la 13 octombrie 2011
Asupra conflictului negativ de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Constanţa, creditoarea SC C.S.M. SA a chemat în judecată pe debitorul M.Z. solicitând emiterea unei somaţii de plată.
Judecătoria Constanţa, prin sentinţa civilă nr. 12081 din 7 iulie 2009 a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Constanţa şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Constanţa a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 5 C. proc. civ. competenţa de soluţionare a cauzei aparţine instanţei, de la sediul domiciliul pârâtului-debitor.
Judecătoria Oradea constatând că domiciliul debitorului se află în judeţul Bihor, localitate care se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Beiuş prin sentinţa civilă nr. 3694/2011 din 28 martie 2011 a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Beiuş.
Prin sentinţa comercială nr. 767/2011 din 23 mai 2011, Judecătoria Beiuş a constatat că litigiul nu este de competenţa sa întrucât în procedura de emitere a somaţiei de plată doar debitorul poate invoca excepţia necompetenţei teritoriale de drept comun şi cel mai târziu la prima zi de înfăţişare, deoarece nu este obligatorie întâmpinarea. În consecinţă, competenţa teritorială a Judecătoriei Constanţa a fost stabilită în mod definitiv, ca urmare a neinvocării de către partea interesată – debitorul M.Z. a acesteia, iar instanţa, din oficiu, nu avea această posibilitate legală să invoce excepţia respectivă.
Astfel fiind, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa şi constatând ivit conflictul negativ de competenţă a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru regulator de competenţă.
Înalta Curte constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Constanţa competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, cererile privind somaţia de plată se depun la instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă, iar la alin. (3) se arată că judecătorul verifică din oficiu competenţa instanţei, procedând potrivit legii, aspect ce se referă la verificarea din oficiu a competenţei materiale a instanţei, iar nu la verificarea competentei teritoriale, care este reglementată prin normele dispozitive de competenţă stabilite în Codul de procedură civilă.
În ceea ce priveşte competenţa teritorială a instanţei, în procedura somaţiei de plată, de regulă, competenţa teritorială care se pune în discuţie este fie de drept comun fie alternativă.
În cazul excepţiei de necompetenţă teritorială relativă - competenţa teritorială de drept comun sau competenţa alternativă poate fi invocată numai de pârât şi numai prin întâmpinare, iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie, până la prima de zi de înfăţişare.
Având în vedere că normele de competenţă teritorială relativă sunt norme de ordine privată, prin care sunt ocrotite interesele particulare, instanţa, din oficiu, nu poate invoca o asemenea excepţie.
În speţa de faţă, numai partea interesată, respectiv debitorul M.Z., avea o astfel de posibilitate şi, faţă de împrejurarea că acesta nu a invocat excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Constanţa, această instanţă a fost stabilită în mod definitiv cu soluţionarea cauzei, excepţie ce nu poate fi invocată de însăşi Judecătoria Constanţa, în caz contrar, s-ar încălca norma de competenţă teritorială de ordine privată.
Aşa fiind, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cererii de emitere a somaţiei de plată formulată de creditoarea SC C.S.M. R.M.T. SA în favoarea Judecătoriei Constanţa, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 octombrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3133/2011. Civil. Acţiune în anulare a... | ICCJ. Decizia nr. 3149/2011. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
