ICCJ. Decizia nr. 3262/2011. Civil. Drepturi băneşti. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3262/2011
Dosar nr.3925/2/2009
Şedinţa publică din 7 aprilie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 604 din 24 februarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 478/2/2009 (număr în format vechi 441/2009 ), s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuenta C.E. împotriva sentinţei civile nr. 380 din 28 noiembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 16195/3/2008 (număr în format vechi 5211/2008 ), în contradictoriu cu intimata Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, la data de 10 aprilie 2009, revizuenta C.E., iar prin Decizia civilă nr. 3157 R din 06 iulie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a constatat perimată cererea de recurs formulată de recurenta C.E.
Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, că, prin încheierea de şedinţă din data de 24 iunie 2009, s-a dispus suspendare judecăţii recursului, în baza art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa nejustificată a părţilor.
Din oficiu, la data de 25 iunie 2010, s-a dispus repunerea pe rol a cauzei pentru discutarea excepţiei de perimare, acordându-se termen la data de 06 iulie 2010.
Având în vedere că timp de peste un an, cauza a rămas în nelucrare din vina părţilor, instanţa a constatat perimată cererea de recurs, potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ..
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs revizuenta C.E., criticând-o pentru nelegalitate, potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ., iar în dezvoltarea criticilor formulate a arătat că se impune aplicarea dispoziţiilor art. 304 C. proc. civ., pentru argumentele dezvoltate în cererea adresată curţii de apel, şi că dispoziţia art. 253 alin. (2) C. proc. civ., care prevede că „Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare", este aplicabilă, în mod logic, tuturor hotărârilor prin care s-a constatat perimată oricare din cererile enumerate de art. 248 C. proc. civ., cu privire la greşita aplicare a dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., în caz contrar caracterul autonom al instituţiei perimării faţă de cererea supusă perimării rămânând fără conţinut.
Cu privire la măsura suspendării judecăţii recursului, în baza art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părţilor, s-a arătat că legiuitorul a prevăzut suspendarea judecăţii pricinii nu numai pentru lipsa reclamantului la strigarea acesteia, respectiv a recurentului, ci şi pentru lipsa concomitentă a părţii adverse, a intimatei în cauza de faţă, comportament procesual de care aceasta, în mod obiectiv, nu a avut cunoştinţă, întrucât dispoziţia de suspendare nu i-a fost adusă la cunoştinţă de către instanţă, astfel încât să aibă posibilitatea solicitării redeschiderii judecăţii, în condiţiile art. 245 alin. (1) C. proc. civ.
Or, nefiind înştiinţată cu privire la suspendarea judecăţii cauzei, anterior citării sale pentru excepţia perimării, recurenta a arătat că nu a fost în măsură să-şi exercite dreptul prevăzut de art. 245 alin. (1) C. proc. civ. şi să solicite redeschiderea judecăţii în termenul prevăzut de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., aşa încât condiţia pe care acest text de lege o prevede, lăsarea în nelucrare din vina părţii, nu este îndeplinită.
În şedinţa publică din 7 aprilie 2011, instanţa‚ din oficiu, a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, excepţie întemeiată, pentru următoarele considerente:
Prin Decizia recurată, s-a constatat perimată cererea de recurs formulată de recurenta C.E. împotriva sentinţei civile nr. 604 din 24 februarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Potrivit art. 253 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare.
Această dispoziţie legală nu trebuie, însă, să fie interpretată în sensul că şi hotărârea de perimare a recursului este susceptibilă a fi atacată cu recurs.
Acest text de lege, la data când a fost introdus în Codul de procedură civilă, a urmărit numai să desfiinţeze apelul împotriva hotărârilor date în perimare, iar nu să deschidă posibilitatea recursului la recurs.
Textul este redat în Titlul III C. proc. civ., la judecata în primă instanţă şi deci se referă numai la hotărârile pronunţate în fond de prima instanţă. Potrivit art. 298 şi art. 316 C. proc. civ., dispoziţiile de procedură privind judecata în primă instanţă se aplică şi în instanţa de apel, iar cele privind judecata în apel se aplică şi în instanţa de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice dispoziţiilor care reglementează cele două căi de atac.
Conform art. 299 C. proc. civ., sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională, iar, potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., sunt irevocabile, hotărârile date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.
Or, în speţă, fără a soluţiona fondul pricinii, curtea de apel a pronunţat o hotărâre asupra recursului, constatându-l perimat.
Prin urmare, Decizia recurată, fiind dată în recurs, este irevocabilă, conform art. 377 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ. şi nu se încadrează în dispoziţiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care prevede ce hotărâri se pot ataca cu recurs, astfel că instanţa, fără a mai analiza celelalte critici formulate de recurenta-revizuentă, va respinge recursul declarat de aceasta, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIV.
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenta C.E. împotriva deciziei nr. 3157R din 6 iulie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 aprilie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 327/2011. Civil. Recalculare pensie. Revizuire... | ICCJ. Decizia nr. 3265/2011. Civil. Servitute. Revizuire - Recurs → |
|---|
