ICCJ. Decizia nr. 3431/2011. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 3431/2011
Dosar nr. 6993/1/2011
Şedinţa din Camera de consiliu de la 2 noiembrie 2011
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Constanţa, înregistrată la data de 2 februarie 2010 sub nr. 4696/212/2010, creditoarea SC V.R. SA a solicitat instanţei somarea debitoarei R.P. la plata sumei de 883,39 RON, reprezentând preţ al serviciilor de telefonie mobilă; penalităţi convenţionale în cuantum procentual de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere aferente preţului neachitat; contravaloarea dobânzilor comerciale legale aferente preţului neachitat; suma de 589,16 RON, reprezentând taxă pentru rezilierea contractului înainte de termen şi suma de 98,80 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, invocând în drept prevederile OG nr. 5/2001, OG nr. 9/2000, art. 969 şi art. 1066 C. civ., art. 379 şi art. 274 C. proc. civ.
Judecătoria Constanţa, prin sentinţa civilă nr. 10884, pronunţată la data de 28 aprilie 2010, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, reţinând, în esenţă, că norma cuprinsă în art. 2 alin. (3) din OG nr. 5/2001 este de ordine publică şi că, potrivit art. 5 C. proc. civ., în speţă, instanţa competentă este cea de la domiciliul debitoarei.
Învestită cu soluţionarea menţionatei cereri la data de 31 mai 2010, secţia a II-a civilă a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 7531, pronunţată la data de 10 noiembrie 2010, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa, cu motivarea că dispoziţiile art. 2 alin. (3) din OG nr. 5/2001 nu modifică caracterul relativ al competenţei teritoriale în cazul somaţiei de plată, instanţa aleasă de creditor fiind competentă să soluţioneze cauza, după care, constatând intervenit conflictul negativ de competenţă, în temeiul art. 21 C. proc. civ., a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea emiterii regulatorului de competenţă.
Analizând actele şi lucrările dosarului din perspectiva conflictului negativ de competenţă ivit între Judecătoria Constanţa şi Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, Înalta Curte, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa.
Astfel, prevederile art. 2 alin. (3) din OG nr. 5/2001, în conformitate cu care „Judecătorul verifică din oficiu competenţa instanţei, procedând potrivit legii”, nu instituie o derogare de la regula de drept comun privind caracterul relativ al normelor ce stabilesc competenţa teritorială, situaţie în care, în lipsa unor dispoziţii speciale referitoare la acest tip de competenţă în menţionatul act normativ, instanţa iniţial sesizată în temeiul art. 10 pct. 1 C. proc. civ., potrivit căruia reclamantul poate opta între instanţa domiciliului pârâtului şi instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiunii, respectiv Judecătoria Constanţa, nu putea să dispună, din oficiu, declinarea competenţei în considerarea unui criteriu care nu este de ordine publică, dat fiind caracterul dispozitiv al art. 5 C. proc. civ., invocat în argumentarea acestei soluţii, având în vedere că, pentru toate cazurile în care legea stabileşte o competenţă teritorială alternativă, dreptul de a alege între mai multe instanţe deopotrivă competente revine reclamantului, astfel cum rezultă explicit din art. 12 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a litigiului ivit între creditoarea SC V.R. SA Bucureşti şi debitoarea R.P., în favoarea Judecătoriei Constanţa.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 2 noiembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3419/2011. Civil. Completare/lămurire... | ICCJ. Decizia nr. 3636/2011. Civil. Opoziţie. Recurs → |
|---|
