ICCJ. Decizia nr. 4069/2011. Civil. Contestaţie la executare. Contestaţie în anulare - Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 4069/2011

Dosar nr. 4388/1/2010

Şedinţa publică din 13 mai 2011

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin Decizia nr. 6268 din 2 iunie 2009, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a fost constatat perimat recursul declarat de contestatoarea I.M. împotriva deciziei nr. 532 din 19 martie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire contestatoarea I.M., fără a preciza temeiul juridic şi susţinând că nu a fost citată pentru termenul la care a fost pronunţată Decizia atacată.

Prin Decizia nr. 2731 din 4 mai 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire, reţinându-se că prin Decizia spre a cărei revizuire se tinde nu a fost evocat fondul, astfel cum impun dispoziţiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ. pentru ca o hotărâre să poată forma obiect al unei asemenea căi extraordinare de atac.

Împotriva acestei decizi a formulat cerere intitulată „contestaţie la executare şi revizuire" numita I.M., neîncadrată în drept şi motivată oral, în şedinţă publică, cu prilejul dezbaterilor.

Cererea urmează a fi respinsă, pentru următoarele argumente:

Revizuirea reprezintă acea cale extraordinară de atac de retractare prin intermediul căreia se poate obţine desfiinţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, oferind posibilitatea retractării hotărârii judecătoreşti care se vădeşte greşită în raport de unele împrejurări de fapt survenite după pronunţarea acesteia.

Contestaţia la executare reprezintă mijlocul procedural prin intermediul căruia oricare dintre părţi sau terţele persoane interesate pot obţine desfiinţarea măsurilor ilegale de urmărire silită, fiind, deci, o procedură specifică ultimei etape a procesului civil, respectiv, a executării silite, ce nu poate conduce la anularea unei hotărâri judecătoreşti, întrucât domeniul său de aplicare îl constituie actele de executare silită întocmite nelegal.

Cererea formulată de contestatoare, chiar neîntemeiată în drept, nu se încadrează în nici una din categoriile de mijloace procedurale descrise mai sus, iar concluziile orale formulate cu prilejul dezbaterii cauzei nu au conturat o situaţie juridică care să se circumscrie vreuneia din procedurile menţionate.

Nemulţumirile contestatoarei prezentate oral, în şedinţă publică, vizează aspecte legate de executarea silită a acesteia, respectiv, evacuarea sa din imobilul în care locuieşte, şi sunt rezultatul finalizării unor litigii în care aceasta a figurat ca parte, neputând constitui motiv al niciunei căi extraordinare de atac.

Faţă de aceste considerente, cererea urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge cererea intitulată „contestaţie la executare" şi „revizuire" formulată de I.M. împotriva deciziei civile nr. 2731 din 4 mai 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 mai 2011.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4069/2011. Civil. Contestaţie la executare. Contestaţie în anulare - Recurs