ICCJ. Decizia nr. 4110/2011. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I AE
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 4110/2011
Dosar nr. 41339/3/2011
Şedinţa Camerei de consiliu din 13 decembrie 2011
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dolj sub nr. 3989/2011, reclamantul P.D. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.P. a M.A.I., anularea deciziei de pensie stabilită prin decizia nr. 150202 din data de 21 ianuarie 2008 emisă de pârâtă şi să i se plătească diferenţa dintre pensia stabilită prin decizia nr. 150202 din data de 17 decembrie 2010, la care să se adauge dobânda legală calculată de la data de 1 ianuarie 2011 şi până la repunerea în plată.
În motivarea cererii, s-a arătat de către reclamant că decizia nr. 150202 din data de 27 decembrie 2010 emisă de intimată este netemeinică şi nelegală, întrucât diminuarea pensiei s-a făcut cu încălcarea dreptului de proprietate, reclamantul având la data pensionării un drept patrimonial clar stabilit în dreptul intern. Dispoziţia a cărei anulare o solicită a fost emisă în baza Legii nr. 119/2010 şi a H.G. nr. 737/2010, acest ultim act normativ fiind în mare măsură anulat irevocabil prin decizia nr. 23 din 7 ianuarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Prin sentinţa civilă nr. 3989 din 23 martie 2011, Tribunalul Dolj a admis excepţia de necompetenţă teritorială a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
După înregistrarea cauzei la Tribunalul Bucureşti a fost din nou invocată excepţia de necompetenţă teritorială a instanţei, în raport de prevederile art. 154 din Legea nr. 263/2010 şi prin sentinţa civilă nr. 8112 din 28 septembrie 2011, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în drept să hotărască asupra conflictului.
În motivarea soluţiei de declinare, s-a reţinut că prin cererea formulată de către reclamant, s-a solicitat anularea deciziei de pensionare emisă de C.P.S. a M.A.I.
Reclamantul are domiciliul în judeţul Dolj, conform menţiunii din cererea de chemare în judecată, iar conform art. 156 din Legea nr. 19/2000, în prezent art. 154 din Legea nr. 263/2010, competenţa de soluţionare a cererilor formulate împotriva C.N.P.A.S. sau a caselor teritoriale de pensii, sunt de competenţa instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul.
Având în vedere că reclamantul a introdus acţiunea la data de 3 februarie 2011, când erau în vigoare prevederile art. 154 din Legea nr. 263/2010 iar reclamantul domiciliază în judeţul Dolj, s-a apreciat că cererea sa este de competenţa instanţei de la domiciliul reclamantului.
Analizând actele şi lucrările dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii de chemare în judecată dedusă judecăţii, Înalta Curte, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă stabilind competenţa soluţionării acestei cereri în favoarea Tribunalului Dolj, pentru argumentele ce succed.
În stabilirea instanţei competentă teritorial să soluţioneze prezenta cauză, trebuie corect interpretate dispoziţiile legale ce vizează aplicarea legilor în timp, în funcţie de succesiunea acestora.
Astfel, este adevărat că art. 156 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziei a cărei anulare se solicită, prevedea că se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul, cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, celelalte cereri adresându-se instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul. Textul legal menţionat a fost însă abrogat expres prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Prin dispoziţiile cuprinse la art. 154 alin. (l) din Legea nr. 263/2010 s-a reglementat competenţa de soluţionare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, prevăzându-se că acestea se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
Referitor la aplicabilitatea dispoziţiilor Legii nr. 263/2010 unei acţiuni formulate după intrarea actului normativ în vigoare, dar care priveşte o decizie emisă sub imperiul legii vechi, Legea nr. l 19/2010, Înalta Curte reţine că potrivit art. 725 alin. (l) C. proc. civ., care reprezintă dreptul comun în materie, dispoziţiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare, inclusiv proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum şi executărilor silite începute sub acea lege, iar art. 156 din Legea nr. 263/2010 stipulează că prevederile legii, referitoare la jurisdicţia asigurărilor sociale, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă.
Pentru aceste considerente, având în vedere că reclamantul are domiciliul în judeţul Dolj, competenţa soluţionării cauzei revine Tribunalului Dolj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi 13 decembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4088/2011. Civil. Acţiune în anularea... | ICCJ. Decizia nr. 4111/2011. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
