ICCJ. Decizia nr. 4492/2011. Civil. Legea 10/2001. Contestaţie în anulare - Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr.4492/2011
Dosar nr. 6201/1/2010
Şedinţa publică din 26 mai 2011
Deliberând, în condiţiile art. 256 C proc. civ., asupra cauzei civile de faţă, a reţinut următoarele:
1. Contestaţia în anulare
1.1. În fapt
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală la 15 iulie 2010, contestatorii L.F., C.D.N., T.D.C. şi O.C.F. au solicitat, în contradictoriu cu intimaţii Consiliul Local al mun. Timişoara şi Primarul mun. Timişoara, anularea deciziei civile nr. 9912 din 04 decembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
În motivarea cererii s-a arătat că instanţa de recurs a conchis în mod eronat că dovedirea inexistenţei autorizaţiei de construire era în sarcina reclamanţilor, intimatul Consiliul Local al mun. Timişoara trebuind să dovedească existenţa acesteia.
Instanţa de recurs nu a observat că intimatul-pârât, refuzând să restituie în natură suprafaţa de teren, nu a justificat în niciun chip acest refuz.
Potrivit legilor în vigoare şi jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, terenul nu a ieşit niciodată din proprietatea reclamanţilor deoarece actul prin care aceştia au fost deposedaţi a fost declarat, prin lege, abuziv.
Prin nerestituirea suprafeţei de 50,4 m.p., reclamanţii sunt grav prejudiciaţi.
1.2. În drept
Contestaţia în anulare a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 317 şi art. 318 C. proc. civ.
2. Întâmpinarea
Consiliul Local al mun. Timişoara a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei în anulare ca nelegală şi netemeinică.
3. Analiza contestaţiei în anulare
Contestaţia în anulare este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Fiind o cale extraordinară de atac, contestaţia în anulare poate fi exercitată numai pentru motivele anume prevăzute în lege.
Astfel, art. 317 C. proc. civ., invocat ca temei de drept, prevede două motive pentru care se poate cere anularea hotărârii irevocabile: procedura de chemare a părţii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii; hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă.
La rândul său, art. 318 C. proc. civ. arată că hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau adrniţându-l numii în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Contestatorii au invocat apărări care vizează fondul litigiului, criticile formulate de aceştia neîncadrându-se în niciunul dintre motivele limitativ prevăzute în art. 317-318 C proc. civ.
Pe cale de consecinţă, contestaţia în anulare va fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorii L.F., C.D.N., T.D.C. şi O.C.F. împotriva deciziei nr. 9912 din 04 decembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 mai 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 4533/2011. Civil. Limitarea exercitării... | ICCJ. Decizia nr. 4487/2011. Civil. Despăgubiri Legea... → |
---|