ICCJ. Decizia nr. 5229/2011. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5229/2011
Dosar nr. 9302/1/2010
Şedinţa publică din 16 iunie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, contestatorii C.C.M. şi C.I. au formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 4826 din 30 septembrie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, în dosarul nr. 1084/44/2008.
În motivarea contestaţiei în anulare, contestatorii, după ce au expus istoricul cauzei, au arătat că instanţa de recurs a respins toate motivele de nelegalitate, cu motivarea că instanţa de apel avea obligaţia de a respecta, „potrivit art. 315 C. proc. civ., în caz de casare, hotărârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate", iar judecătorii fondului erau obligaţi sa constate calitate pârtilor in procesul de revendicare, respectiv dacă este necesar să se introducă părţi noi în proces.
Sub acest aspect, instanţa de trimitere era obligata sa se conformeze îndrumărilor date de instanţa de control judiciar pentru corecta stabilire a situaţiei de fapt, dispunând administrarea de probe din care sa rezulte calitatea pârâţilor în proces. Introducerea în mod abuziv a unor părţi în proces, de către instanţa de apel, atâta timp cât deţinătorul imobilului revendicat afirma că a înstrăinat ilegal o parte din imobilul în litigiu, acordând mai multe clădiri viceprimarului D.T., este nelegală.
Felul în care instanţa de recurs a dezlegat Decizia recurată este rezultatul unei interpretări eronate a ambelor materiale aflate la dosarul de fond.
Firma SC S.I. SRL a fost acceptata de Primarul municipiului Galaţi să intervină în recurs, în interesul său, motivând că este în imposibilitatea de-a retroceda ceea ce nu mai deţinea din inventarul nr. 10671, respectiv imobilul situat în Galaţi, iar introducerea unor părţi noi în procesul de revendicare este greşită din perspectiva contestatorilor, atâta timp cât deţinătorul imobilului nu mai are calitate in procesul de faţă.
S-a mai arătat, că motivele de recurs promovate în temeiul art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc. civ. nu au fost analizate în folosul comisiei de control judiciar.
Examinând contestaţia în anulare de faţă, instanţa constată următoarele:
Contestaţia în anulare, cale extraordinară de atac, de reformare, este deschisă exclusiv pentru situaţiile de la art. 317 C. proc. civ., necompetenţă sau vicii vizând procedura citării şi art. 318 C. proc. civ., greşeală materială sau nepronunţarea asupra unui motiv de recurs.
În speţă, contestatorii au formulat critici de nelegalitate asupra modului de judecată a fondului recursului, respectiv că instanţa de recurs a respins toate motivele de nelegalitate, deşi instanţa de apel nu s-a conformat, potrivit art. 315 C. proc. civ., dezlegărilor obligatorii date de instanţa de recurs; că greşit au fost introduse părţi noi în proces, atâta timp cât deţinătorul imobilului nu mai are calitate în procesul de faţă; că motivele de recurs întemeiate pe art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ. nu au fost analizate în folosul comisiei de control judiciar, şi că, felul în care instanţa de recurs a dezlegat Decizia apelată, este rezultatul unor interpretări eronate a ambelor materiale aflate la dosarul de fond, critici ce nu se circumscriu nici uneia din situaţiile prevăzute de art. 317 – 318 C. proc. civ.
Aceasta deoarece, o greşeală în aprecierea probelor, datorită căreia situaţia de fapt reţinută de instanţa ar fi fost eronată, este o greşeală de fond şi nu o greşeală materială în sensul art. 318 teza întâia C. proc. civ., ce vizează erori evidente legate de aspectele formale ale judecăţii, astfel că aceasta nu poate fi remediată pe calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare.
Susţinerile contestatorilor potrivit cărora instanţa de recurs nu ar fi analizat motivele de recurs formulate în temeiul art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ., în folosul comisiei de control judiciar, că instanţa de recurs a încuviinţat introducere de părţi noi în proces şi că a fost respins motivul de nelegalitate potrivit căruia instanţa de apel nu s-a conformat, potrivit art. 315 C. proc. civ., dezlegărilor date de instanţa de recurs, nelegal, vizează tot greşeli de fond ce nu pot fi remediate pe calea contestaţiei în anulare, pentru că, dacă s-ar admite altfel, ar urma ca pe această cale extraordinară de atac contestatorii să aibă deschisă calea recursului la recurs, să se repună din nou în discuţie fondul recursului şi să se remedieze eventualele greşeli de judecată, ceea ce nu poate fi primit faţă de dispoziţiile art. 296 şi art. 377 alin. (2) C. proc. civ.
Pentru considerentele expuse, instanţa va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorii C.C.M. şi C.I.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorii C.C.M. şi C.I. împotriva deciziei nr. 4826 din 30 septembrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5202/2011. Civil. Drepturi băneşti.... | ICCJ. Decizia nr. 5188/2011. Civil. Despăgubiri Legea... → |
|---|
