ICCJ. Decizia nr. 5445/2011. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5445/2011
Dosar nr.100/110/2004
Şedinţa publică din 23 iunie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin încheierea pronunţată în Cameră de Consiliu de Tribunalul Bacău, în data de 12 iulie 2010 a fost admisă cererea de lămurire dispozitiv al sentinţei civile nr. 709 din 13 septembrie 2004 a Tribunalului Bacău, formulată de contestatorii Primarul Oraş Tg. Ocna şi D.L., în sensul că în dispoziţia nr. 920/2004 a Primarului Oraşului Tg.Ocna se va trece ca valoare estimativă atât suma de 195.833.400 ROL cât şi suma de 246.499.000 ROL, ambele având caracterul unor valori estimative.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a reţinut că prin cererea formulată la 03 iunie 2010, Primarul oraşului Tg. Ocna, intimat în dosarul nr. 100/110/2004, a solicitat în contradictoriu cu respectiva contestatoare D.L., lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr. 709/2004 a Tribunalului Bacău, în sensul de a se preciza dacă suma de 246.499.000 lei reprezintă valoarea masurilor reparatorii sau aceasta valoare este una estimativă, sens în care valoarea imobilului va fi stabilită în mod efectiv printr-un raport de evaluare desemnat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în condiţiile art. 16 Titlul VII al Legii 247/2005.
Contestatoarea a formulat şi ea cerere, depunând precizări la 09 iulie 2010, arătând că solicită să se treacă suma de despăgubiri de 246.499.000 lei (Rol).
Analizând cererile formulate în raport de sentinţa solicitată a fi lămurită, tribunalul a reţinut:
În considerentele sentinţei se arată că prin Normele Metodologice de Aplicare a Legii 10/2001, s-a prevăzut posibilitatea constituirii de comisii interne de evaluare a imobilelor care nu pot fi restituite în natură, iar valorile stabilite de aceste comisii, precum şi valorile stabilite prin expertize de specialitate, la solicitarea persoanelor îndreptăţite, pe cheltuiala lor, reprezintă valori estimative pe baza cărora se va putea trece despăgubirea efectivă.
S-a mai arătat în cuprinsul aceleiaşi sentinţe că evaluarea despăgubirilor s-a făcut de o comisie, în condiţiile art. 40 Legea nr. 10/2001.
Raportat la cele două texte legale, s-a arătat că, în speţă, în cuprinsul dispoziţiei contestate trebuia să se prevadă inclusiv valoarea estimativă rezultată din expertiza de specialitate efectuată pe cheltuiala contestatoarei.
În consecinţă, în dispozitiv s-a arătat ca se va trece pentru valoarea estimata a imobilului şi valoarea estimată de 246.499. mii lei (246.499.000 ROL).
Aşa cum rezultă din dispozitiv şi cum rezultă din considerentele ce explică dispozitivul, reiese că instanţa în soluţionarea contestaţiei, a stabilit ca alături de valoarea estimata menţionată în dispoziţie - 195.833.400 ROL (valoare stabilita de comisia de evaluare), să se treacă şi valoarea estimată rezultată din expertiza efectuată la solicitarea contestatoarei şi anume valoarea de 246.499.000 ROL.
Astfel instanţa, s-a pronunţat în sensul că ambele valori: 195.833.400 Rol şi 246.499.000 Rol au caracterul unor valori estimative pe baza cărora, în condiţiile Normelor Metodologice, se va trece despăgubirea efectiva stabilită de Comisia Centrala.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel contestatoarea care şi-a exprimat nemulţumirea în ceea ce priveşte cuantumul sumei stabilite pentru teren şi casă , întrucât a fost diminuată suprafaţa de teren ce i se cuvenea, iar în ceea ce priveşte casa, nu reiese din ce este construită şi nu s-a avut în vedere îmbunătăţirea adusă pe bază de acte şi declaraţii de martori, solicitând pentru lămurirea acestor aspecte efectuarea unei noi expertize.
Apelul a fost respins prin Decizia civilă nr. 91 din 20 septembrie 2010 a Curţii de Apel de Apel Bacău pentru următoarele considerente:
Criticile formulate de apelantă cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirile în raport de suprafaţa de teren şi de îmbunătăţirile aduse imobilului casă, exced instituţiei reglementate de art. 2811 C. proc. civ.
Aceste critici vizează pretinse greşeli de judecată şi puteau fi invocate doar în căile de atac la care era supusă hotărârea primei instanţe.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta D.L. care a susţinut următoarele critici: instanţa nu a stabilit în mod real valoarea terenului ce a fost diminuat şi valoarea măsurilor reparatorii în ceea ce priveşte „casa" şi mai precizează că nu s-a ţinut cont de dorinţele sale şi constată că a fost indusă în eroare.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul este nul pentru considerentele ce succed:
Potrivit dispoziţiilor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor.
În ceea ce priveşte motivele de nelegalitate care pot fi invocate pe calea recursului, acestea sunt limitativ reglementate de dispoziţiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.
În speţă, recurenta reclamantă nu a invocat niciunul din cazurile de modificare ori de casare prevăzute de textul menţionat ulterior şi nici dezvoltarea criticilor acestora nu face posibilă încadrarea în condiţiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în vreunul din motivele de recurs.
Aşa-zisele motive de nelegalitate au constat în consideraţie de ordin general referitoare la situaţia de fapt şi în exprimarea nemulţumirii faţă de soluţionarea fondului cauzei, aspecte ce nu pot fi reţinute drept motive de recurs.
Având în vedere aceste considerente, se va constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIV.
ÎN NUMELE LEGI.
DECIDE
Constată nul recursul declarat de reclamanta D.L. împotriva deciziei civile nr. 91 din 20 septembrie 2010 a Curţii de Apel Bacău, secţia civilă, cauze minori, conflicte de muncă, asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5441/2011. Civil. Revendicare imobiliară.... | ICCJ. Decizia nr. 5437/2011. Civil. Drepturi băneşti. Recurs → |
|---|
