ICCJ. Decizia nr. 5477/2011. Civil. Drepturi băneşti. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5477/2011
Dosar nr. 2613/54/2008
Şedinţa publică din 24 iunie 2011
Asupra cererii de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2315 din 09 aprilie 2008, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a admis acţiunea precizată formulată de reclamanta F.M.C. împotriva pârâtului Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş" şi a fost obligat acesta la plata către reclamantă a drepturilor băneşti reprezentând diferenţa de 50% din sporul pentru condiţii deosebit de periculoase de 100% aplicat la salariul de bază cuvenit reclamantei pentru perioada 1 ianuarie 2005-1 ianuarie 2008 şi la plata sumei de 110 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul, care a fost admis prin Decizia nr. 9675 din 07 noiembrie 2008, a fost modificată hotărârea atacată, în sensul că a fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a diferenţelor de 50% din sporul de 100% acordat pentru condiţii periculoase pentru perioada 01 ianuarie 2005-31 ianuarie 2005.
Împotriva acestei decizii a declarat cerere de revizuire reclamanta, invocând art. 322 pct. 7 C. proc. civ. şi susţinând că această hotărâre este contradictorie faţă de alte decizii pronunţate în cauze similare.
Cererea de revizuire a fost înregistrată, iniţial, pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, care, prin Decizia nr. 1229 din 10 martie 2009, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 3 iunie 2009.
Prin încheierea de şedinţă din data de 12 februarie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a suspendat judecata cererii de revizuire a deciziei sus-menţionate, formulată de reclamanta F.M.C., în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că la strigarea cauzei nu a răspuns niciuna dintre părţi şi că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 28 aprilie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu, a repus cauza pe rol în vederea discutării perimării.
Analizând această excepţie, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii, timp de un an, în materie civilă.
Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an şi această lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părţii.
Altfel spus, perimarea operează cu condiţia ca timp de un an să nu se fi săvârşit nici un act de procedură în vederea judecării procesului, situaţie cauzată de lipsa de diligenţă a părţilor, care nu au acţionat în acest scop, deşi aveau posibilitatea să o facă.
Aceasta este şi situaţia în speţă, unde, după suspendarea judecăţii revizuirii în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 12 februarie 2010, părţile au lăsat să treacă un interval de timp de un an fără să fi săvârşit vreun act de procedură în vederea reluării judecăţii cererii.
Astfel, din verificarea actelor dosarului reiese că, până la data de 14 februarie 2011, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) şi (5) C. proc. civ., părţile nu au înregistrat nicio cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecăţii.
Reţinând, aşadar, întrunirea în cauză a condiţiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., constatând, totodată, că, potrivit aceluiaşi text de lege, perimarea operează de drept şi că, potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc. civ., ea se poate constata şi din oficiu, de către instanţă, Înalta Curte urmează să constate perimată cererea de revizuire cu a cărei judecată a fost învestită.
PENTRU ACESTE MOTIV.
ÎN NUMELE LEGI.
DECIDE
Constată perimată cererea de revizuire a deciziei nr. 9675 din 7 noiembrie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosar nr. 1688/63/2008, formulată de revizuenta F.M.C.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5480/2011. Civil. Obligaţie de a face.... | ICCJ. Decizia nr. 5476/2011. Civil. Recalculare pensie. Recurs → |
|---|
