ICCJ. Decizia nr. 6473/2011. Civil

Decizii civile ICCJ 2011

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 6473/2011

Dosar nr. 1435/117/2007

Şedinţa publică din 27 septembrie 2011

Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursurilor de faţă, constată următoarele:

Reclamanta C.A. a sesizat Tribunalul Cluj, sub nr. 1435/117 din 20 martie 2007, cu o plângere în temeiul Legii nr. 10/2001, formulată în contradictoriu cu pârâţii Primarul municipiului Cluj-Napoca şi Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, solicitând instanţei să dispună anularea deciziei nr. 4148 din 05 martie 2007, emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca, ca fiind netemeinică şi nelegală; să dispună obligarea Primarului municipiului Cluj-Napoca să emită o nouă dispoziţie prin care să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru terenul în suprafaţă de 1502 stj.p., cu teren echivalent la schimb cu terenul situat în Colonia Becaş, proprietate privată a Statului Român, pe care reclamanta îl foloseşte de peste 12 ani în calitate de chiriaşă, precum şi cu despăgubiri pentru construcţie, având în vedere despăgubirile primite la expropriere, cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.

Tribunalul Cluj, prin sentinţa civilă nr. 591/F din 25 iunie 2010, pronunţată în dosar nr. 1435/117/2007, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local Cluj-Napoca; a admis acţiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu ambii pârâţi şi, în consecinţă: a dispus dezmembrarea parcelei, conform raportului de expertiză judiciară completat, întocmit de expert V.V., şi care face parte integrantă din hotărâre, prin formare a două parcele, în suprafaţă de 4950 mp. şi în suprafaţă de 1391 mp., care se va reînscrie în favoarea vechiului proprietar; a anulat în parte dispoziţia nr. 4148 din 05 martie 2007 emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca; a dispus restituirea prin compensare, în favoarea reclamantei, a imobilului în suprafaţă de 1391 mp., identificat mai sus, pentru imobilul teren înscris în CF Cluj, condiţionat de restituirea sumei încasată cu titlu de despăgubiri, actualizate; a fost menţinută dispoziţia atacată privind acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale pentru imobilul construcţie situat în Cluj-Napoca, str. Dealului, înscris iniţial în CF Cluj; pârâţii au fost obligaţi să-i plătească reclamantei suma de 1125 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul a reţinut faptul că prin dispoziţia atacată a fost respinsă notificarea formulată de reclamanţii C.A., R.V.E. şi R.H., pe motiv că terenul a fost preluat de la C.A.P. Înfrăţirea, deci nu face obiectul Legii nr. 10/2001, iar terenul preluat în baza Legii nr. 58/1974 nu cade sub incidenţa Legii nr. 10/2001, propunându-se acordarea de despăgubiri doar pentru terenul de 166 mp. şi pentru construcţia situată în Cluj-Napoca, str. dealului.

Suprafaţa de 1252 mp. teren a fost preluată de la C.A.P. Înfrăţirea prin Decretul de expropriere a fost preluată de la Statul Român, care a dobândit dreptul asupra acestei cote în baza Legii nr. 58/1974.

Petenţii R.H. şi R.V.E., printr-un act notarial autentificat sub nr. 616/2003 au declarat că renunţă la orice fel de drepturi ce li s-ar cuveni conform Legii nr. 18/1991 şi conform Legii nr. 10/2001 în favoarea lui C.A.

Expertiza întocmită de expert V.V. a confirmat faptul că imobilul, înscris iniţial în CF Cluj – şi asupra căruia au fost coproprietari R.M. şi R.G. în cotă de 83/1502 parte, C.A. şi soţul C.M., în cotă de 83/1502 parte, Statul Român, în cotă de 84/1502 parte şi C.A.P. Înfrăţirea în cotă de 1252/1502 parte – nu poate fi restituit în natură fiind ocupat în întregime, însă, expertul a identificat un teren în suprafaţă de 1391 mp., înscris în CF Cluj, proprietatea Statului Român, situată în Cluj-Napoca, Colonia Becaş, care are o valoare egală cu suprafaţa de 1502 mp., care a făcut obiectul exproprierii, şi care poate fi acordat în compensare.

Tribunalul a apreciat că, deşi o parte din teren a fost preluată prin expropriere de la C.A.P. Înfrăţirea, în fapt a fost preluată de la reclamantă şi ceilalţi moştenitori ai proprietarului S.I., imobilul circumscriindu-se art. 1 din Legea nr. 10/2001, situaţie fiind identică şi în ceea ce priveşte cota de 84/1502 parte.

Prin decizia civilă nr. 311/A din 12 noiembrie 2010 Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie a admis apelurile declarate de pârâţii Primarul municipiului Cluj-Napoca şi Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, a schimbat în tot sentinţa atacată, astfel:

A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca şi, în consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamanta C.A., în contradictoriu cu acest pârât, pentru lipsa calităţii procesuale pasive a acestuia.

A respins în întregime acţiunea precizată formulată de reclamanta C.A., în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut următoarele considerente:

Prin Dispoziţia nr. 4148 din 05 martie 2007, emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca, a fost soluţionată notificarea din 09 august 2001, formulată de petenţii C.A., R.V.E. şi R.H., după cum urmează: a fost respinsă cererea având ca obiect terenul în suprafaţă de 1252 mp., expropriat de la C.A.P. Înfrăţirea, pe motiv că nu face obiectul Legii nr. 10/2001; a fost respinsă cererea având ca obiect terenul preluat în baza Legii nr. 58/1974, reţinându-se că acesta, potrivit art. 1 pct. 1.4 lit. c) din H.G. nr. 498/2003, nu cade sub incidenţa Legii nr. 10/2001; s-a propus acordarea de despăgubiri în condiţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, având în vedere despăgubirile primite la expropriere, pentru terenul în suprafaţă de 166 mp. şi pentru construcţie, situate în Cluj-Napoca, str. Dealului (dosar fond).

În considerentele acestei Dispoziţii s-a reţinut faptul că revendicatorii au calitatea de persoane îndreptăţite în baza Legii nr. 10/2001, C.A., în baza art. 3 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 4 alin. (2), fiind în parte fost proprietar, iar în parte, moştenitor al fostului proprietar, C.M., iar R.M. şi R.G., în temeiul aceloraşi texte legale, fiind proprietari asupra construcţiei şi asupra cotei de 83/1502 parte din teren, fiecare familie, conform CF. Imobilul a trecut în proprietatea Statului Român în baza Decretului de expropriere nr. 12/1987, cu plata unor despăgubiri legale în sumă de 52.554 lei pentru construcţie şi 187 lei pentru terenul de 83 mp., în favoarea numiţilor R.G. şi R.M., şi, respectiv, în sumă de 56.957 lei pentru construcţie şi 187 lei pentru terenul de 83 mp., în favoarea numiţilor C.M. şi Ana, iar pentru C.A.P. Înfrăţirea s-au stabilit despăgubiri în sumă de 2.817 lei pentru terenul în suprafaţă de 1252 mp., expropriat.

Prin notificarea înregistrată sub nr. 1360 din 09 august 2001, petenţii C.A., născută S., R.V.E. şi R.H., au solicitat restituirea în natură a suprafeţei de 1502 mp., înscrisă în CF Cluj-Napoca, constând din curte şi grădină amplasată în Cluj-Napoca, str. Dealului, precum şi măsuri reparatorii sub formă de despăgubiri în bani, pentru casa demolată în suprafaţă de 187,40 mp. şi pentru care la expropriere s-a primit o despăgubire modică de 57.000 lei, susţinându-se de către petenţi că pentru teren nu s-a primit nicio despăgubire (dosar fond).

Din Referatul privind propunerea de soluţionare a notificării din 14 iulie 2006 rezultă faptul că imobilul înscris în CF, casă şi teren în suprafaţă de 1502 mp. a fost preluat parte prin Decretul de expropriere, parte în baza Legii nr. 58/1974, construcţia fiind în prezent demolată, iar terenul fiind situat în zone sistematizate (dosar fond).

Din extrasul CF Cluj-Napoca rezultă că iniţial asupra imobilul cu nr. ser A + 1, constând din casă din cărămidă acoperită cu ţiglă, cu o cameră, o bucătărie, dependenţe, curte şi grădină în strada Dealului, în suprafaţă de 1502 mp., a fost proprietar, în întregime, cu titlu de drept moştenire şi partaj numitul S.I., dreptul său de proprietate fiind intabulat în anul 1960 (dosar fond).

Cartea funciară Cluj, depusă in extenso în xerocopie la filele 15-16, 17-18 dosar fond, relevă faptul că sub B 2, prin încheierea de CF din 12 septembrie 1982, în baza sentinţei civile nr. 1438/1982 a Judecătoriei Cluj-Napoca şi a deciziei nr. 576/1982 a Tribunalului Judeţean Cluj, construcţia de sub A + 1 s-a dezlipit din această carte funciară şi s-a împărţit pe apartamente, apartamentele fiind transcrise în CF.

Totodată, asupra terenului de sub nr. ser. A + 1 s-a intabulat dreptul de proprietate după cum urmează: sub B 3 şi B 4, asupra cotei de 83/1502 parte, în favoarea lui R.M. şi R.G.; sub B 5 şi B 6, asupra cotei de 83/1502 parte, cu titlu de drept moştenire şi partaj în favoarea lui C.A. şi C.M.; sub B 7, în favoarea Statului Român, în cotă de 84/1502 parte; sub B 8, în favoarea C.A.P. Înfrăţirea Cluj-Napoca, în cotă de 1252/1502 parte.

Prin Decretul de expropriere din 30 ianuarie 1987 s-a expropriat de la C.A.P. Înfrăţirea, proprietar tabular sub B 8 în CF Cluj, terenul în suprafaţă de 1252 mp., din Cluj-Napoca, str. Dealului, C.A.P. Înfrăţirea figurând la poziţia 30 în tabelul anexă la Decretul de expropriere (verso dosar fond).

Tot la poziţia 30 în tabelul anexă la Decretul de expropriere figurau, pe de o parte, R.G. şi R.M. cu 83 mp. teren şi cu o construcţie de 85,10 mp., suprafaţă utilă 103,85 mp., iar pe de altă parte, C.M. şi C.A. cu un teren de 83 mp., o construcţie de 67,30 mp., cu suprafaţa utilă de 83,55 mp. (verso dosar fond).

Din proces-verbal de inventariere rezultă faptul că în favoarea C.A.P. Înfrăţirea, pentru terenul de 1252 mp. expropriat, s-au stabilit despăgubiri în sumă de 2817 lei; pentru R.G. şi R.M. s-au stabilit despăgubiri în sumă de 187 lei pentru terenul expropriat, în suprafaţă de 83 mp., precum şi despăgubiri în sumă de 52554 lei pentru construcţiile expropriate; pentru C.M. şi C.A. s-au stabilit despăgubiri în sumă de 187 lei pentru terenul expropriat, de 83 mp., precum şi despăgubiri în sumă de 57.144 lei, pentru construcţiile expropriate (dosar fond).

Din Dispoziţia nr. 14 din 11 mai 1982, emisă de Administraţia Financiară a judeţului Cluj, rezultă faptul că s-a trecut la stat cota de 24/250 parte din imobilul înscris în CF, în baza Legii nr. 58/1974, avându-se în vedere lucrările dosarului nr. 6791/1980 al Judecătoriei Cluj-Napoca, precum şi decizia Tribunalului Judeţean Cluj nr. 576/04 mai 1982 (dosar fond).

Prin procesul-verbal din 28 ianuarie 1983, încheiat de G.I.G.C.L. Cluj, rezultă faptul că s-a preluat efectiv în favoarea Statului Român, în baza Legii nr. 58/1974, porţiunea de 84 mp. din terenul situat în Cluj-Napoca, str. Dealului, înscris în C.F. Cluj-Napoca (dosar fond).

Din actele de stare civilă aflate la filele 10-48 dosar fond, coroborate cu certificatul de moştenitor din 07 iulie 1982 (dosar fond), rezultă faptul că moştenitorii defunctului S.I., decedat la data de 28 februarie 1980, cu ultimul domiciliul în Cluj-Napoca, str. Dealului, sunt C.A., fiică în cotă de 1/3 parte şi R.M., în calitate de fiică şi legatară asupra cotei de 2/3 parte, în masa succesorală fiind inclus imobilul casă din cărămidă şi piatră, formată din o cameră, bucătărie şi teren în suprafaţă 250 mp., conform statutului C.A.P., înscris în CF Cluj.

Cu ocazia dezbaterii succesiunii, cota de 24/250 parte din teren, căreia îi corespundea suprafaţa de 84 mp. teren, conform înscrisurilor aflate la filele 38, 39, 57 dosar fond, a trecut în proprietatea Statului Român, în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974.

Menţiunea inserată în cuprinsul certificatului de moştenitor, conform căreia în masa succesorală după S.I., intra doar terenul de 250 mp., este corectă, dat fiind din totalul suprafeţei de 1502 mp. cu cât S.I. fusese iniţial intabulat în C.F. Cluj, suprafaţa de 1252 mp. constituia proprietatea C.A.P. Înfrăţirea, conform menţiunii de sub B 8 din acelaşi CF.

Expertiza tehnică-judiciară întocmită în cauză de către expert V.V., confirmă faptul că terenul din CF, este situat în zonă sistematizată, fiind acoperit cu blocurile de locuinţe G 6 şi M 6, garaje auto, alei de circulaţie auto şi pietonală între blocuri şi lărgirea străzii Dealului, iar construcţiile care au fost cândva edificate pe acesta au fost demolate.

Aceiaşi expertiză a evidenţiat faptul că terenul pretins de reclamantă în compensare, situat în C.B., este situat într-o zonă care a făcut obiectul Legii nr. 18/1991, în sensul că au fost eliberate titluri de proprietate în temeiul acestei legi în favoarea mai multor persoane (dosar fond), concluziile expertului coroborându-se cu înscrisurile aflate la dosar fond.

Prin precizarea plângerii iniţiale, precizare depusă la dosarul instanţei de fond la data de 28 mai 2008, reclamanta a arătat că „terenul în cauză, făcând obiectul Legii nr. 18/1991, a fost solicitat încă din anul 1991, cu cererea reclamantei înregistrată la Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca la 06 martie 1991, aceasta nefiind soluţionată”, motiv pentru care reclamanta a revenit „cu cereri ulterioare, conform celorlalte legi ale fondului funciar, Legea nr. 169/1997 şi Legea nr. 1/2000, la care nu s-a primit răspuns”.

Susţinerile reclamantei sunt confirmate de adresa din 02 noiembrie 1994 a Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca, prin care reclamanta a fost încunoştinţată că terenul solicitat o să i se atribuie din rezerva de teren constituită de Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 18/1991, pe un alt amplasament (dosar fond).

Iniţial, prin adresa din 10 iulie 1994, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca i-a comunicat reclamantei faptul că terenul solicitat în baza Legii fondului funciar, din str. Dealului, nu poate face obiectul repunerii în proprietate sau acordării altei suprafeţe, întrucât pe acest teren sunt amplasate obiective de uz public, însă, această adresă a intervenit ulterior adreselor din 14 aprilie 1994 şi 20 aprilie 1994, prin care Camera Agricolă din cadrul Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca a invitat-o pe reclamantă să se prezinte la Comisia de Fond Funciar cu acte doveditoare pentru terenul ce a intrat în proprietatea fostului C.A.P. Înfrăţirea (dosar fond).

Prin declaraţia autentificată la 31 martie 2003 de B.N.P. A.D.M.C. şi M.C., numiţii R.H. şi R.V.E., în calitate de moştenitori ai defunctei R.M., născută S., au declarat că renunţă la orice fel de drepturi ce li s-ar cuvenit conform Legii nr. 18/1991 şi Legea nr. 10/2001, cu modificările ulterioare, în favoarea mătuşii lor, C.A., născută S. (dosar fond).

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată, nu intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001 terenurile situate în extravilanul localităţilor la data preluării abuzive sau la data notificării, precum şi cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997.

Invocarea de către apelanţi a H.G. nr. 498/2003 nu va fi analizată de către instanţa de apel, având în vedere că Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 au fost aprobate printr-o hotărâre de Guvern ulterioară H.G. nr. 498/2003, respectiv prin H.G. nr. 250 din 07 martie 2007, publicată în M. Of. nr. 227 din 03 aprilie 2007, H.G. nr. 250/2007 fiind în vigoare atât la data învestirii primei instanţe, cât şi la data soluţionării de către prima instanţă a fondului cauzei.

Potrivit art. 8 pct. 1 din H.G. nr. 250/2007, nu fac obiectul Legii nr. 10/2001 terenurile situate în extravilanul localităţilor, inclusiv terenurile aflate în extravilanul localităţilor şi evidenţiate în patrimoniul unor societăţi comerciale, indiferent că aveau această situare la data preluării abuzive sau la data notificării, şi nici terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 1/2000, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art. 8 din Legea nr. 18/1991, republicată, „(1) Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.

(2) De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ in cooperativa agricola de producţie sau cărora li s-a preluat in orice mod teren de către aceasta, precum si, in condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ in cooperativa si alte persoane anume stabilite.

(3) Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate in limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoana îndreptăţita, potrivit prezentei legi, si de maximum 10 ha de familie, in echivalent arabil.

(4) Prin familie se înţelege soţii si copiii necăsătoriţi, daca gospodăresc împreună cu părinţii lor”.

Art. 11 din aceiaşi lege precizează ce anume se înţelege prin suprafaţa adusă în C.A.P., respectiv, în condiţii trebuie formulată cererea de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate, arătând că „(1) Suprafaţa adusa in cooperativa agricola de producţie este cea care rezulta din: actele de proprietate, cartea funciara, cadastru, cererile de înscriere in cooperativa, registrul agricol de la data intrării in cooperativa, evidentele cooperativei sau, in lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori.

(2) Dispoziţiile alineatului precedent se aplica in mod corespunzător si in ceea ce priveşte suprafeţele preluate de cooperativele agricole de producţie fie in baza unor legi speciale, fie fără nici un titlu sau in orice alt mod.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplica in mod corespunzător si in ceea ce priveşte suprafeţele preluate de cooperativele agricole de producţie in baza unor legi speciale sau in orice mod de la membrii cooperatori.

(2^1) Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producţie de la persoanele fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de producţie sau de către stat, fără nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, daca acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.

(3) Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situaţiei terenurilor deţinute de cooperativa agricola de producţie la 1 ianuarie 1990, înscrisă in sistemul de evidenta a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectata cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativa pana la data intrării in vigoare a legii.

(4) Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se depune si se înregistrează la primărie in termen de 30 de zile de la data intrării in vigoare a prezentei legi”.

Art. 1 pct. 4 lit. c) din H.G. nr. 250/2007 prevede următoarele:

„Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale: prezintă relevanţă deosebită prevederile art. 30 şi 31 din respectiva lege, prin care s-a stabilit că terenurile din intravilan (perimetrul construibil) pot fi dobândite numai prin moştenire legală, iar în caz de înstrăinare a construcţiilor, terenul aferent acestora trecea în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri.

Având în vedere că legiuitorul de după anul 1989 a soluţionat această problemă în favoarea dobânditorilor construcţiilor, recunoscând acestora dreptul/vocaţia de a obţine titluri de proprietate pentru terenul aferent construcţiei cumpărate, urmează a se considera că aceste situaţii nu cad sub incidenţa legii” (n.n. este evident că aceste situaţii circumscrise Legii nr. 58/1974 nu cad sub incidenţa Legii nr. 10/2001).

Concret, situaţia unor astfel de terenuri care făcuseră obiectul Legii nr. 58/1974 urma să fie soluţionată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, republicată, text legal care prevede următoarele:

„(3) Terenurile atribuite in folosinţă pe durata existentei construcţiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcţiilor, in condiţiile dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974, cu privire la sistematizarea teritoriului si localităţilor urbane si rurale, trec in proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinţă a terenului, proprietari ai locuinţelor”, atribuirea in proprietate a acestor terenuri urmând să se facă prin ordinul prefectului, la propunerea primăriilor, făcută pe baza verificării situaţiei juridice a terenurilor.

Prin prisma dispoziţiilor legale mai sus citate, coroborate cu starea de fapt a cauzei, astfel cum a fost aceasta expusă în paginile prezentei decizii, Curtea constată că în prezenta cauză face obiectul Legii nr. 10/2001 doar terenul în suprafaţă de 166 mp., 83 mp. constituind fosta proprietate a lui R.G. şi R.M., iar 83 mp. constituind fosta proprietate a lui C.M. şi C.A., precum şi construcţiile expropriate şi demolate, ce au aparţinut celor două familii.

În schimb, terenul în suprafaţă de 1252 mp., pe care S.I. l-a predat în favoarea C.A.P. Înfrăţirea, care de altfel şi-a şi intabulat dreptul de proprietate sub B 8 în CF Cluj, nu face obiectul Legii nr. 10/2001, ci al Legii fondului funciar nr. 18/1991, astfel încât, în mod legal, prin Dispoziţia nr. 4148 din 05 martie 2007 Primarul municipiului Cluj-Napoca a respins notificarea reclamantei în privinţa terenului de 1252 mp.

Acest teren face obiectul Legii fondului funciar, trebuind să fie solicitat în condiţiile acestei legi şi cu respectarea procedurii instituite de această lege, demers pe care de altfel reclamanta l-a şi iniţiat, prin formularea cererii din 06 martie 1991, dar în a cărui finalizare nu a insistat, abandonând prin pasivitate orice demers pe care l-ar fi putut urma în temeiul Legii fondului funciar, şi prin care ar fi putut insista în soluţionarea cererii sale formulate în baza Legii nr. 18/1991.

Nici terenul de 84 mp., care a trecut la stat în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974 nu face obiectul Legii nr. 10/2001, ci al Legii nr. 18/1991, republicată, putând fi solicitat în condiţiile art. 36 alin. (3) din această lege.

Prin întâmpinarea formulată în termen procedural în faţa primei instanţe pârâtul Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, excepţie întemeiată, în opinia acestui pârât, pe prevederile art. 21 alin. (4) şi art. 26 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, excepţie care urmează să fie admisă de către Curte, motivat pe următoarele considerente:

Reclamanta a învestit instanţa cu o veritabilă plângere la Legea nr. 10/2001, având ca obiect anularea unei dispoziţii emise în temeiul acestei legi, de către Primarul municipiului Cluj-Napoca.

În consecinţă, această plângere la Legea nr. 10/2001, întemeiată din punct de vedere juridic pe prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, trebuie soluţionată, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, republicată, strict în contradictoriu cu emitentul respectivei dispoziţii, în speţă, în contradictoriu cu Primarul municipiului Cluj-Napoca.

Astfel, potrivit art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, decizia sau, după caz, dispoziţia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptăţită la secţia civilă a Tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul unităţii deţinătoare sau, după caz, ale entităţii învestite cu soluţionarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, republicată, prevede că în cazul imobilelor deţinute de unităţile administrativ-teritoriale restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptăţită se face prin dispoziţia motivată a primarilor, respectiv a Primarului general al municipiului Bucureşti, ori, după caz, a Preşedintelui c consiliului Judeţean.

Aşa fiind, în temeiul art. 21 alin. (4) coroborat cu art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, republicată, Curtea urmează să admită excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca.

Pe cale de consecinţă, în temeiul tuturor considerentelor de fapt şi de drept anterior expuse şi a prevederilor art. 295, art. 296 C. proc. civ., se vor admite apelurile, conform dispozitivului prezentei decizii.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta C.A., criticând-o sub următoarele aspecte:

În mod greşit arată că obiectul Legii nr. 10/2001 este doar suprafaţa de 166 mp. şi 83 mp. constând în fosta proprietate a lui R.G. şi R.M.

Terenul în suprafaţă de 1252 mp. pe care antecesorul nostru S.I. l-a predat la CAP înfrăţirea a făcut şl obiectul unei exprop1eri pentru construirea de locuinţe expertiza efectuată de către expertul V.V. confirmând acest aspect zona fiind sistematizată şi acoperită cu blocuri de locuinţe G6 şi M, garaje auto, alei de circulaţie auto şi pietonală şi prin urmare ce face obiectul Legii nr. 10/2001.

Pentru terenul din speţă în suprafaţă de 1502 stjp, înscris în CF, situat în str. Dealului, astfel cum rezultă din amplul probatoriu depus la dosar am făcut demersuri potrivit Legii nr. 18/1991, lucru reţinut de altfel de către instanţă. Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca mi-a răspuns încă în anul 1994 prin adresa din 02 noiembrie 1994 că în schimbul terenului solicitat. în prezent ocupat cu construcţii, o să-mi atribuie teren din rezervă.

Dosarul de fond funciar a fost complet încă din acea vreme dar Consiliul local prin Comisia de specialitate constituită potrivit Legii nr. 18/1991 nu a mai finalizai acordarea terenului la schimb cu toate revenirile făcute la Legea nr. 169/1997 şi Legea nr. 1/2001.

Aşa stând lucrurile poziţia Comisiei Locale este cel puţin nejustificată şi pe lângă faptul că dovedeşte încălcarea cu premeditare a legilor fondului funciar, apare ca total împotriva spiritului şi raţiunii de aplicare a Legii nr. 247/2005, adoptată de parlament tocmai în ideea şi spiritul îndreptării unor nedreptăţi şi abuzuri făcute prin aplicarea legilor anterioare.

Cu atât mai puţin apare ca temeinică şi legală soluţia dată de instanţa de judecată . aceasta fiind în ultimă instanţă cea abilitată de lege să îndrepte greşelile şi nedreptăţile făcute de către comisiile locale în plan şi pe cale administrativă şi constituie însuşi raţiunea instituirii controlului judecătoresc asupra modului de aplicare a noilor reglementări.

Potrivit CF Cluj-Napoca, proprietar tabular asupra imobilului cu destinaţia casa, curte şi grădină în suprafaţă de 1502 stjp., situat în str. Dealului, a fost S.I., cu titlu de moştenire şi partaj.

Prin încheierea de CF, în coala funciară Cluj asupra terenului de sub nr. ser. A+1 se intabulează dreptul de proprietate : R.M. şi R.G. în cota de 83/1502 parte, C.A. şi C.M. în cota de 83/1502 parte cu titlul de moştenire şi partaj, precum şi Statul Român în cota de 84/1502 parte, CAP Înfrăţirea Cluj-Napoca, în cotă de 1252/1502 parte.

Din adeverinţa din 21 februarie 1984 rezultă că subsemnata reclamantă şi soţul meu C.M., în prezent decedat, am primit în folosinţă de la CAP înfrăţire suprafaţa de 1252 stjp. În baza Decretului nr. 12 din 30 ianuarie 1987, construcţia înscrisă în CF Cluj împreună cu întreaga suprafaţă de 1502 stjp. au fost expropriate în vederea construirii de locuinţe.

Se arată în sentinţă că, din adeverinţă rezultă că subsemnatei, în temeiul Legii nr. 18/1991, mi-a fost validată doar suprafaţa de 8200 mp. teren pentru care am primit titlul de proprietate. De asemenea, susţine instanţa total nejustificat că terenul în suprafaţă de 1502 stjp. nefiind validat în favoarea reclamantei, în urma cererii la Legea nr. 18/1991 printr-o hotărâre a Comisiei Judeţene Cluj, nu mi-a fost recunoscut calitatea de persoană îndreptăţită la terenul supus exproprierii.

Instanţa de rejudecare ignoră complet înscrierile din CF Cluj, în care am menţionat că cel puţin cota de 1252/1502 parte a rămas înscrisă în favoarea CAP înfrăţirea. Decretul de expropriere nr. 12/1984 nu a fost operat în cartea funciară în ceea ce priveşte cota CAP înfrăţirea şi la acea dată înscrierea în CF avea caracter constitutiv de drepturi.

Prin urmare cererea noastră la Legea nr. 247/2005, lege care completează şi corectează legile anterioare de retrocedare, indiferent de suprafeţele validate sau nevalidate de Comisia judeţeană Cluj, comisie care nu se opune acţiunii noastre, vizează cei puţin această cotă rămasă în proprietatea tabulară a CAP înfrăţirea.

Din punct de vedere a art. 8 din Legea nr. 18/1991 cota revendicată de subsemnata în temeiul Legii nr. 247/2005 face parte din patrimoniul CAP şi prin urmare mi se poate reconstitui dreptul de proprietate pe acest temei.

În privinţa acestui teren îşi fac aplicarea prevederile Legii nr. 247/2005 de. completare a Legii nr. 18/1991, 169/97 şi 1/2000 care stabilesc primordialitatea acordării de teren în compensare, la schimb şi numai în subsidiar dar şi prevederile Legii nr. 1/2000, art. 10 în care se arată că se poate acorda teren nu numai din rezervă ci şi din terenurile proprietate privată ale municipiului sau din cele ce vor fi trecute din proprietate publică în cea privată conform Legii nr. 218/1998.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta C.A. împotriva deciziei nr. 311/A din 12 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Cluj – secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 septembrie 2011.

← ICCJ. Decizia nr. 6381/2011. Civil  ICCJ. Decizia nr. 6478/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 6473/2011. Civil