ICCJ. Decizia nr. 6844/2011. Civil. Excepţie de neconstituţionalitate. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 6844/2011
Dosar nr.7494/1/2010
Şedinţa publică din 6 octombrie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 69Ap/12 martie 2008 pronunţată de Tribunalul Braşov - s-a respins contestaţia la executare având ca obiect lămuriri cu privire la înţelesul, lămurirea sau aplicarea Deciziei civile nr. 47/A/20 ianuarie 2003 Tribunalului Braşov. A obligat contestatorii la plata sumei de 700 RON reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinţei au declarat recurs reclamanţii G.B.T. şi G.T., care au invocat, prin mandatară, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 161 alin. (1) C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 16 din Constituţia României.
Prin încheierea pronunţată la data de 06 septembrie 2010 Curtea de Apel Braşov a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, apreciind că nu sunt întrunite cerinţele art. 29 din Legea nr. 47/1992.
Astfel, s-a constatat că, în realizarea demersului de sesizare a Curţii Constituţionale, instanţa de drept comun are obligaţia să verifice dacă textul a cărui neconstituţionalitate s-a invocat are legătură cu soluţionarea cauzei şi că această legătură trebuie privită din perspectiva normelor de drept material şi procesual, cărora le este circumscris litigiul dedus judecăţii.
Împotriva încheierii de şedinţă din 06 septembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Braşov au declarat recurs reclamanţii G.B.T. şi G.T. care au susţinut următoarele critici.
Instanţa învestită cu soluţionarea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a evitat dezbaterea ei, procedând la soluţionarea cererii incidente cu privire la dovedirea calităţii de reprezentant. Se mai susţine că în mod greşit completul a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, textul care face obiectul criticii în speţă au legătură cu soluţionarea litigiului în condiţiile de respectare a drepturilor consacrate prin Constituţie şi Convenţia Europenă a Drepturilor Omului.
Analizând recursul declarat prin prisma dispoziţiilor incidente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursule este nul pentru considerentele ce succed:
Potrivit art. 3021 lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se sprijină recursul şi dezvoltarea lor, iar potrivit art. 306 alin. (3) C. proc. civ., indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea acestuia, dacă încadrarea într-unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 este posibilă.
per a contrario, rezultă că, dacă dezvoltarea motivelor de recurs nu face posibilă încadrarea lor într-unul din cazurile de nelegalitate prevăzute expres şi limitativ de art. 304 C. proc. civ., sancţiunea care intervine este nulitatea recursului.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivelor de recurs pentru indicarea unuia dintre cazurile de casare sau modificare reglementate de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanţei, raportat la motivul de recurs invocat.
Deşi recurenta Primăria municipiului Bucureşti, prin Primar General invocă incidenţa motivului de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., niciuna din susţinerile ce se regăsesc în declaraţia de recurs nu poate fi încadrată în acest motiv de recurs.
Astfel, simplele afirmaţii privind evitarea dezbaterii de către instanţă a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, nu sunt decât susţineri de fapt, ce nu pot fi încadrate în cazurile de nelegalitate reglementate de art. 304 C. proc. civ.
Susţinerile recurenţilor reclamanţi nu se încadrează în niciunul din motivele de nelegalitate reglementate de art. 304 C. proc. civ., motiv pentru care se va constata nulitatea recursului declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Constată nul recursul declarat de reclamanţii G.B.T. şi G.T. împotriva încheierii de şedinţă din 06 septembrie 2010 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie de conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 octombrie 2011.
Procesat de GGC - AA
← ICCJ. Decizia nr. 6843/2011. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6845/2011. Civil → |
---|