ICCJ. Decizia nr. 7778/2011. Civil. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 7778/2011
Dosar nr.1326/44/2010
Şedinţa publică din 03 noiembrie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi sub nr. 2671 din 7 octombrie 2005, reclamantul M.L. a chemat în judecată pe pârâta Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, pentru neexecutarea în totalitate a obligaţiilor asumate prin Contractul de studii nr. X/2002, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 5.000.000 RON cu titlu de daune morale.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, potrivit contractului menţionat, trebuia să beneficieze de o serie de drepturi pe perioada studenţiei în Republica Moldova (bursă lunară, învăţământ şi cazare gratuită în căminele studenţeşti, asistenţă medicală gratuită, facilităţi la mijloacele de transport). Reclamantul a mai arătat că a fost nevoit să suporte personal toate cheltuielile pentru a putea urma activitatea din cadrul facultăţii, dar şi traume sufleteşti cauzate de profesori şi o parte din colegi ca urmare a faptului că nu se putea încadra în baremurile impuse de facultate la diverse examene şi seminarii pe care trebuia să le susţină pentru a promova.
Prin Sentinţa civilă nr. 290 din 15 martie 2006, Tribunalul Galaţi, secţia civilă, a respins acţiunea ca nefondată.
S-a reţinut că reclamantul nu a făcut dovada neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către pârâtă. Dimpotrivă, din actele privind situaţia şcolară a acestuia a rezultat că reclamantul a depăşit durata academică de studii, astfel încât continuarea lor poate avea loc numai în regim cu taxă.
Au fost reţinute şi dispoziţiile care prevăd că statul finanţează de la buget numai un ciclu academic şi că bursa de studii poate fi acordată doar pentru o singură specializare finanţată de la bugetul de stat şi numai pentru un ciclu academic. Referitor la contractul invocat de reclamant, instanţa a constatat că acesta nu mai este în vigoare, întrucât a încetat de drept de la data exmatriculării reclamantului prin Decizia Senatului Universităţii nr. 419/2004 pentru neplata taxelor şcolare, acesta depăşind ciclul academic finanţat de la bugetul de stat, Decizia fiind irevocabilă prin respingerea contestaţiei formulate de reclamant împotriva acesteia.
Împotriva Sentinţei civile nr. 290 din 15 martie 2006 a Tribunalului Galaţi a formulat apel reclamantul.
După ce la termenul de judecată din 11 octombrie 2006 s-a stabilit că cererea dedusă judecăţii nu este scutită de plata taxei judiciare de timbru, iar reclamantul a fost citat cu menţiunea de a face dovada achitării sumelor de 23.186,52 RON taxă judiciară de timbru şi 5 RON timbru judiciar, acesta a formulat cererea de scutire de la plata taxelor respective, susţinând că nu dispune de niciun venit care să-i permită achitarea lor, cele necesare traiului de zi cu zi fiindu-i asigurate de mama sa.
În dovedire a depus adeverinţă de venit de la A.F.P. Galaţi.
Prin încheierea de şedinţă din 6 decembrie 2006, instanţa de apel a respins cererea de scutire de la plata taxei de timbru, apreciind-o ca nefondată, reţinând în motivarea acestei soluţii vârsta petentului şi faptul că este apt de muncă.
La termenul de judecată din 17 ianuarie 2007 reclamantul a reiterat solicitarea de scutire de la plata taxei de timbru precizând că nu are posibilităţi materiale pentru a timbra apelul, dar, prin Decizia civilă nr. 11/A din 17 ianuarie 2007, Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă, a anulat apelul, ca netimbrat.
Împotriva acestei decizii reclamantul a declarat, în termen legal, recurs.
A susţinut că soluţia instanţei de apel este greşită, întrucât nu există temei legal pentru a judeca cererea de scutire de la plata taxei de timbru după vârsta petentului şi pe motiv că are capacitate de muncă. Totodată, a mai susţinut şi că a fost privat de dreptul de acces la justiţie.
Prin Decizia nr. 4355 din 30 mai 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a admis recursul declarat de reclamantul M.L. împotriva Deciziei civile nr. 11 din 17 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Galaţi.
A casat Decizia atacată şi a trimis cauza spre rejudecarea apelului la aceeaşi instanţă.
S-a reţinut în motivarea deciziei că respingerea în tot a solicitării apelantului de a i se acorda asistenţă judiciară, în condiţiile în care art. 75 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. reglementează nu numai scutirea dar şi reducerea, eşalonarea sau amânarea plăţii taxelor, nu a asigurat justul echilibru dintre interesul statului de a percepe taxe de procedură şi interesul apelantului de a-şi obţine pretenţiile în justiţie.
Soluţia instanţei de apel a adus atingere liberului acces la justiţie prin respingerea cererii de asistenţă judiciară şi anularea apelului ca netimbrat.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr. 931/44/2008 la Curtea de Apel Galaţi.
Prin Decizia civilă nr. 5 din 08 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, apelul a fost respins ca nefondat.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că, deşi legal citat, reclamantul nu s-a prezentat în instanţă şi nici nu a formulat vreo cerere de amânare a cauzei sau de acordare de asistenţă judiciară.
Întrucât intimata a precizat că apelantul şi-a definitivat între timp studiile universitare astfel că litigiul nu mai are obiect, având în vedere şi actul adiţional la contractul de studii iniţial încheiat de părţi, Curtea a apreciat apelul ca fiind nefundat şi l-a respins ca atare.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul criticând-o pe motive de nelegalitate. În esenţă, a susţinut că motivul care a stat la baza respingerii apelului declarat este străin cauzei şi că pretenţiile deduse judecăţii sunt născute din raporturi juridice anterioare încheierii Contractului nr. Y/2007, adiţional la contractul iniţial.
Prin Decizia civilă nr. 3806 din 17 iunie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost admis recursul reclamantului, a fost casată Decizia atacată şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de apel.
În esenţă, s-a reţinut că instanţa de apel a omis să analizeze motivele de apel cu care a fost învestită şi să arate considerentele pentru care cererile apelantului sunt neîntemeiate, reţinând în motivarea hotărârii aspecte străine de obiectul cererii deduse judecăţii ceea ce echivalează cu necercetarea fondului şi face imposibil exercitarea controlului judiciar.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi sub nr. 1326/44/2010, nemaifiind administrate alte probe.
Prin cererea de apel formulată împotriva sentinţei instanţei de fond la data de 05 mai 2006 (Dosarul nr. 2401/44/2006), reclamantul a susţinut că hotărârea atacată este netemeinică şi nelegală întrucât:
- nu s-a ţinut cont de modul în care a început şi s-a derulat relaţia contractuală cu pârâta, respectiv condiţiile în care s-a semnat contractul;
- nu s-a ţinut cont de data încheierii contractului, instanţa de fond luând în considerare împrejurări anterioare acestui moment, respectiv faptul că reclamantul a urmat, timp de un an, cursurile a două facultăţi şi că există dispoziţii legale care interzic accesul la drepturile prevăzute în art. 4 alin. (1) şi art. 7 alin. (2) din contractul de studii;
- în mod greşit s-a reţinut de către instanţa de fond că reclamantul nu a putut dovedi neîndeplinirea de către pârâtă a obligaţiilor asumate prin contract câtă vreme din actele depuse la dosar rezultă fără niciun dubiu situaţia grea în care a fost obligat să înveţe;
- în mod greşit instanţa de fond a reţinut că reclamantul nu şi-ar fi îndeplinit obligaţiile asumate prin contract, respectiv aceea de a participa la cursuri şi seminarii, în condiţiile în care acestea nu erau obligatorii, absenţele le-a făcut în primii doi ani de studiu, înainte de încheierea contractului, cele făcute după acest moment datorându-se culpei pârâtei care nu a respectat relaţia contractuală stabilită cu reclamantul;
- HG nr. 558/1998, HG nr. 445/1997, Legea nr. 224/2005 şi OUG nr. 133/2000 nu au legătură cu contractul de studii, singurul act normativ care completează dispoziţiile contractului fiind HG nr. 795/2001;
- contractul nu şi-a încetat niciodată valabilitatea, împrejurarea că reclamantul a fost exmatriculat fiind lipsită de relevanţă întrucât aceasta s-a produs ca urmare a neplăţii taxei de studii şi nu ca urmare a nerespectării de către reclamant a obligaţiilor contractuale.
Astfel, prin acţiunea dedusă judecăţii reclamantul susţine că, deşi potrivit contractului de studii încheiat cu pârâta urma să beneficieze de o serie de drepturi, cum ar fi bursă lunară de 50 dolari timp de patru ani, gratuitatea învăţământului pe toată durata studiilor, cazare gratuită în căminele studenţeşti, asistenţă medicală gratuită şi facilităţi la mijloacele de transport, în realitate a beneficiat de foarte puţin, pârâta fiind cea care nu şi-a respectat obligaţiile asumate prin contract.
Sub un prim aspect, Curtea a constatat că reclamantul nu a arătat care anume obligaţii asumate de pârâtă prin contract nu au fost respectate.
Pe de altă parte, din actele dosarului rezultă că, în realitate, reclamantul a fost acela care nu a respectat prevederile contractuale şi nici pe cele ale Regulamentului privind activitatea profesională a studenţilor filialei din Cahul - Republica Moldova.
Potrivit art. 67 alin. (1) din Legea nr. 84/1995 republicată, durata studiilor la cursurile de zi în învăţământul universitar de lungă durată este, în funcţie de profil, de 4 - 6 ani, în cazul reclamantului aceasta fiind de 4 ani.
Potrivit art. 186 din acelaşi act normativ, depăşirea duratei învăţământului universitar gratuit se suportă de către studenţi, cu excepţia celor care au avizul comisiei medicale şi aprobarea Senatului Universitar, conform reglementărilor în vigoare.
De asemenea, art. 4 din Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 4652 din 08 octombrie 1999 prevede că studenţii instituţiilor de învăţământ superior de stat înmatriculaţi în anii precedenţi pe locuri finanţate de la bugetul de stat care renunţă la continuarea studiilor sau decid să facă şi o a doua specializare, în cadrul aceleiaşi universităţi sau într-o altă universitate, beneficiază de subvenţia de la bugetul de stat numai pe durata normală de studiu, scăzând din durata de studiu a noii specializări anii de studiu cu finanţare de la bugetul de stat la specializarea iniţială.
Din analiza situaţiei şcolare a reclamantului, raportat la dispoziţiile legale incidente, Curtea a constatat că acesta a depăşit durata academică a studiilor finanţate de la bugetul de stat, astfel încât, începând cu anul universitar 2003 - 2004 şi în continuare, pentru ca reclamantul să îşi fi putut continua studiile, acesta trebuia să achite taxa de şcolarizare, potrivit reglementărilor legale.
Pentru aceste considerente, prin Decizia civilă nr. 299A din 07 decembrie 2010 Curtea de Apel Galaţi a respins apelul împotriva Sentinţei civile nr. 290 din 15 martie 2006 a Tribunalului Galaţi.
Împotriva deciziei civile a declarat recurs reclamantul care a susţinut următoarele motive de nelegalitate a hotărârii recurate.
Se consideră că în mod greşit Curtea de Apel Galaţi nu a reţinut obiecţiunile contractuale ce nu au fost respectate de pârâtă şi i-a reţinut reclamantului culpa în neexecutarea obligaţiilor contractuale; că în mod eronat s-a constatat că acel certificat de studii a încetat de drept în urma deciziei de exmatriculare.
Se mai precizează că instanţele judecătoreşti fac referire la Ordinul nr. 4652/1999 care nu ar exista şi pe care el nu putea să-l respecte.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie consideră că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed.
Deşi recurentul nu precizează care anume motive de nelegalitate sunt incidente, criticile invocate ar putea fi încadrate în motivul de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Pentru a fi incident acest motiv de nelegalitate este necesar ca hotărârea recurată să fie dată cu aplicarea sau interpretarea greşită a legii sau să fie lipsită de temei legal.
În cauză, instanţa de apel a interpretat în mod just dispoziţiile legale incidente şi anume art. 67 alin. (1) şi art. 186 din Legea nr. 84/1995, precum şi dispoziţiile art. 4 din Ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale nr. 4652 din 8 octombrie 1999.
Criticile recurentului-reclamant nu se justifică aşa cum a reţinut şi instanţa de apel, reclamantul nu a îndeplinit obligaţia de achitare a taxei de studii, fiind astfel exmatriculat, încetând de drept contractul dintre cele două părţi, prin Decizia nr. 419 din 10 iunie 2004 a Senatului Universităţii.
În mod just Curtea de Apel a constatat că acţiunea formulată de reclamant nu poate fi primită, nefăcându-se dovada în sensul dispoziţiilor art. 1169 C. civ. că nu s-au respectat obligaţiile asumate de pârâtă în contractul încheiat.
Nici celelalte critici invocate de recurentul reclamant, privind Ordinul nr. 4652 din 8 octombrie 1999 emis de Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu pot fi primite. Acest ordin priveşte criteriile generale de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul superior de stat din anul 2009 şi a fost adus la cunoştinţa generală a tuturor subiecţilor de drept vizaţi, prin publicarea pe pagina de internet a acestei autorităţi a administraţiei publice centrale de specialitate. Acest ordin conţine precizări necesare pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor Legii învăţământului nr. 84/1995.
Pentru aceste considerente, se va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant şi în baza art. 312 C. proc. civ. se va menţine Decizia civilă ca legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul M.L. împotriva Deciziei civile nr. 299 A din 07 decembrie 2010 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 03 noiembrie 2011.
Procesat de GGC - CL
| ← ICCJ. Decizia nr. 7780/2011. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 7775/2011. Civil. Partaj judiciar. Recurs → |
|---|
