ICCJ. Decizia nr. 8533/2011. Civil. Drepturi băneşti. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 8533/2011
Dosar nr.3391/109/2008
Şedinţa publică din 2 decembrie 2011
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin Încheierea de şedinţă din 17 februarie 2010, Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins cererea de înaintare, către Curtea Constituţională, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286, 287, 288 C. muncii, art. 74, 75, 77 din Legea nr. 168/1999 şi art. 164 C. proc. civ., invocată la 27 ianuarie 2010, de recurenta-pârâtă SC R.A. S.A. B., prin lichidator judiciar E.I. Ipurl.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâta.
Prin Încheierea de şedinţă din data de 15 octombrie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a suspendat judecata cererii de recurs a încheierii sus-menţionate, formulată de pârâtă SC R.A. SA B. - prin lichidator judiciar E.I. IPURL, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că, la strigarea cauzei, nu a răspuns niciuna dintre părţi şi că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 26 octombrie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu, a repus cauza pe rol în vederea discutării perimării.
Analizând această excepţie, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii, timp de un an, în materie civilă.
Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an şi să fie cauzată de culpa părţii.
Altfel spus, perimarea operează cu condiţia ca timp de un an să nu se fi săvârşit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situaţie determinată de lipsa de diligenţă a părţilor, care nu au acţionat în acest scop, deşi aveau posibilitatea să o facă.
Aceasta este şi situaţia în speţă, unde, după suspendarea judecăţii recursului, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 15 octombrie 2010, părţile au lăsat să treacă un interval de timp de un an fără să fi săvârşit vreun act de procedură în vederea reluării judecăţii recursului.
Astfel, din verificarea actelor dosarului reiese că, până la data de 17 octombrie 2011, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) şi (5) C. proc. civ., părţile nu au înregistrat nicio cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecăţii.
Reţinând, aşadar, întrunirea în cauză a condiţiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., constatând, totodată, că, potrivit aceluiaşi text de lege, perimarea operează de drept şi că, potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc. civ., ea se poate constata şi din oficiu, de către instanţă, Înalta Curte urmează să constate perimată cererea de recurs cu a cărei judecată a fost învestită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul formulat de pârâta SC R.A. S.A. B. - prin lichidator judiciar E.I. Ipurl - împotriva Încheierii de şedinţă din 17 februarie 2010 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 decembrie 2011.
Procesat de AA
| ← ICCJ. Decizia nr. 8532/2011. Civil. Expropriere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 8539/2011. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
