ICCJ. Decizia nr. 8593/2011. Civil

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA I CIVILĂ

Decizia nr. 8593/2011

Dosar nr.617/42/2011

Şedinţa publică din 6 decembrie 2011

Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de faţă reţine următoarele:

Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a stabilit competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamanţii A.T.R. şi N.M.G., în contradictoriu cu pârâţii A.L.N., SC R. SA, Primăria Râfov, Comisia Judeţeană Prahova, Comisia Locală Râfov, în favoarea Judecătoriei Ploieşti pentru motivele ce urmează.

Obiect al acţiunii introductive de instanţă îl reprezintă cererea de constatarea nulităţii absolute a deciziilor emise în baza Legii nr. 10/2001 de SC R. SA Valea Călugărească prin care s-a restituit numitei A.L.N. imobilele situate în com. Râfov jud. Prahova, promovată de reclamanţii A.T.R. şi N.M.G. care sunt terţi atât în raport cu emitentul, cât şi cu beneficiarul dispoziţiei de restituire în natură.

Potrivit art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 tribunalele sunt competente să soluţioneze, în primă instanţă, doar contestaţiile împotriva deciziilor emise de deţinătorul imobilului, calea de atac fiind conferită de lege doar persoanelor îndreptăţite, expres prevăzute de art. 3 din Legea nr. 10/2001.

În speţă, reclamanţii nu au învestit instanţele de judecată cu o asemenea contestaţie, care să atragă competenţa materială în primă instanţă a tribunalului, situaţie în care competenţa materială de soluţionare a acţiunii în anulare promovată de reclamanţi, care invocă încălcarea legii în procedura retrocedării imobilului, aparţine judecătoriei în circumscripţia căreia se găseşte nemişcătorul, potrivit art. 1 şi 13 C. proc. civ.

Împotriva deciziei a declarat recurs pârâta A.L.N.

În motivele de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. se arată că instanţa a aplicat greşit dispoziţiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 întrucât reclamanţii, în calitate de moştenitori, sunt persoane îndreptăţite în sensul legii, ceea ce atrage competenţa tribunalului în soluţionarea cauzei.

Înalta Curte, analizând hotărârea prin prisma criticilor formulate reţine caracterul nefondat al recursului pentru argumentele ce succed.

Dispoziţiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, citate în regulatorul de competenţă, permit contestarea deciziei sau, după caz, dispoziţiei motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură, în procedura instituită de legea specială de reparaţie doar de către persoana care se pretinde îndreptăţită.

Persoana îndreptăţită, în sensul art. 26 alin. (3) din lege, este persoana care a notificat persoana deţinătoare, nemulţumită de soluţia adoptată de emitentul deciziei.

Reclamanţii, chiar în ipoteza calităţii lor de succesori ai persoanei îndreptăţite, în sensul art. 3 şi 4 din Legea nr. 10/2001, îşi pot realiza dreptul pretins doar în cadrul procedurii de drept comun, şi nu prin intermediul procedurii speciale instituie de legea de reparaţie întrucât nu au formulat notificarea prevăzută de art. 22 din lege.

Drept urmare, argumentele Curţii de Apel referitoare la calitatea de terţi a reclamanţilor faţă de dispoziţia emisă de unitatea deţinătoare urmare a notificării formulate de recurentă, este corectă.

Cum normele speciale de competenţă stabilite în Legea nr. 10/2001, nu sunt aplicabile cauzei, hotărârea pronunţată în temeiul dispoziţiilor art. 22 alin. (2) C. proc. civ. este dată cu respectarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte, pentru cele ce preced, va respinge recursul ca nefondat în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta A.L.N. împotriva Sentinţei nr. 12 CC din 17 august 2011 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 decembrie 2011.

Procesat de GGC - AS

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 8593/2011. Civil