ICCJ. Decizia nr. 2602/2012. Civil. Acţiune în constatare. Radiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 2602/2012
Dosar nr. 27939/3/2010
Şedinţa publică din 17 mai 201.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 7901 din 23 iunie 2011, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a respins, ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta U.A.M.C. în contradictoriu cu pârâţii SC R.I. SRL şi Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Pentru a pronunţa această soluţie tribunalul a reţinut că reclamanta a solicitat să se constate încetarea contractului de comodat încheiat în data de 5 ianuarie 2007, încetare produsă prin încheierea contractului de închiriere din 15 ianuarie 2007 între aceleaşi părţi şi având ca obiect folosinţa aceluiaşi spaţiu şi, în consecinţă, să se dispună radierea menţiunii efectuate de pârâta SC R.I. SRL prin asociatul U.M.E. privind prelungirea punctului de lucru al societăţii în spaţiul din Voluntari, Ilfov.
Tribunalul a constatat că acţiunea este neîntemeiată deoarece argumentarea cererii reclamantei porneşte de la o situaţie care nu este conformă realităţii, având în vedere că, în fapt, contractul de locaţiune este anterior contractului de comodat, fiind încheiat la 3 ianuarie 2007, aşa cum se menţionează pe ultima pagină şi, în raport de această situaţie, s-a apreciat că sunt netemeinice susţinerile reclamantei potrivit cărora, părţile ar fi înţeles să înlocuiască practic contractul de comodat cu cel de închiriere şi să renunţe la caracterul gratuit al cedării folosinţei, câtă vreme contractul de comodat este încheiat ulterior celui de închiriere.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta, considerând-o nelegală şi netemeinică, solicitând schimbarea în tot a sentinţei apelate, în sensul constatării încetării contractului de comodat din 5 ianuarie 2007 şi radierii menţiunii efectuate de pârâtă.
Prin Decizia civilă nr. 487 din 3 noiembrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a anulat ca netimbrat apelul declarat de reclamantă, reţinând că aceasta a fost citată cu menţiunea expresă de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 25,5 lei şi a timbrului judiciar de 0,3 lei, însă până la primul termen de judecată aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţia stabilită în sarcina sa prin rezoluţia de primire a cererii de apel.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta U.A.M.C., criticând-o sub aspectul că instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
Se arată că pentru termenul din 3 noiembrie 2011, reclamanta a fost citată la vechiul domiciliu din judeţul Ilfov, oraşul Voluntari.
Aceasta în condiţiile în care la 8 august 2011, odată cu cererea de apel a încunoştinţat instanţa că are reşedinţa şi domiciliul ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedură în Bucureşti, sector 3.
Sunt invocate dispoziţiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ.
În cauză intimata-pârâtă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi a depus înscrisuri.
Analizând recursul prin prisma motivului de nelegalitate invocat, Înalta Curte apreciază recursul ca fiind fondat şi urmează a fi admis pentru următoarele considerente:
La fila 2 din dosarul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, se află o cerere înregistrată la 24 iunie 2011, intitulată recurs, cerere formulată de reclamanta D. fostă U.A.M.C., care arată că are domiciliul în oraşul Voluntari, judeţul Ilfov.
Ulterior la 8 august 2011, D.A.M.C. formulează APEL şi arată că are reşedinţa şi domiciliul ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedură în Bucureşti, sector 3, (fila 3 dosar apel).
Dosarul din apel a avut un singur termen de judecată la 3 noiembrie 2011, termen pentru care apelanta-reclamantă a fost citată la adresa din Voluntari.
Pe dovada de îndeplinire a procedurii de citare (fila 15 dosar apel) este subliniat: persoană care locuieşte cu destinatarul, portar, administrator, serviciul de registratură sau funcţionarul însărcinat cu primirea corespondenţei, acesta a primit, semnând în faţa noastră.
Înalta Curte apreciază că Decizia recurată a fost pronunţată în condiţiile în care apelanta reclamantă nu a fost legal citată pentru termenul de la 3 noiembrie 2011, faţă de cererea de la fila 3 din dosarul de apel, în care este menţionat domiciliul ales al apelantei în Bucureşti, sector 3, apelanta fiind citată la o altă adresă.
Aşa fiind, potrivit dispoziţiilor art. 304 pct. 5 C. proc. civ. recursul urmează a fi admis, se va casa Decizia recurată şi se va trimite cauza spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta U.A.M.C. împotriva deciziei nr. 487 din 3 noiembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, pe care o casează şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 17 mai 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2594/2012. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2629/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
