ICCJ. Decizia nr. 2775/2012. Civil. Limitarea exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2775/2012
Dosar nr. 1421/100/2011
Şedinţa publică de la 25 aprilie 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureş, în data de 17 ianuarie 2011, reclamanta Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date a solicitat restrângerea exercitării dreptului la libera circulaţie a pârâtului L.M., în Italia, pentru o perioadă de cel mult 3 ani.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că pârâtul a fost expulzat din Italia în data de 30 octombrie 2010, din cauza comportamentului său, caracterizat printr-un grad scăzut de integrare şi activitate infracţională, aducând atingere ordinii şi siguranţei publice.
Prin sentinţa civilă nr. 365 din 21 februarie 2011, pronunţată de Tribunalul Maramureş, s-a respins cererea formulată de reclamanta Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, în contradictoriu cu pârâtul L.M., având ca obiect limitarea dreptului la liberă circulaţie în străinătate.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel reclamanta Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, solicitând admiterea apelului, anularea sentinţei apelate şi reţinerea cauzei spre rejudecare pe fond, în sensul admiterii cererii, astfel cum a fost formulată.
Prin decizia civilă nr. 219/ A din 15 aprilie 2011, Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor împotriva sentinţei civile nr. 365 din 21 februarie 2011 a Tribunalului Maramureş.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamanta Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate, şi, pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată.
În şedinţa publică din 25 aprilie 2012, instanţa a pus în dezbatere, ex officio, tardivitatea declarării recursului de către reclamanta Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
Deliberând cu prioritate asupra tardivităţii declarării recursului de către reclamanta Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Înalta Curte constată următoarele:
Conform dispoziţiilor art. 301 alin. (1) C. proc. civ., termenul de recurs este de 15 zile de comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Potrivit dispoziţiilor art. 303 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.
În considerarea art. 103 C. proc. civ., neexercitarea oricărei căi de atac (…), în termenul legal, atrage decăderea, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa.
În această materie specială, reglementată de Legea nr. 248/2005, actul normativ menţionat instituie un termen de recurs special, derogatoriu de la dreptul comun, care este cel de 5 zile de la comunicarea hotărârii curţii de apel, conform art. 39 alin. (4) si (5).
Verificând dosarul de apel, Înalta Curte constată că decizia civilă nr. 219/ A din 15 aprilie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia civilă de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie, i s-a comunicat reclamantei Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date la data de 27 mai 2011 (fila 26, dosar apel), la sediul indicat în cererea de chemare în judecată.
Cu toate acestea, reclamanta a declarat recurs la data de 08 iunie 2011, cu depăşirea termenului legal, imperativ, de decădere reglementat de art. 39 alin. (4) si (5) din Legea nr. 248/2005, fără să invoce circumstanţe excepţionale si insurmontabile de natură să o împiedice să exercite calea de atac, conform legii.
Constatând încălcarea normelor legale imperative care reglementează termenul de 5 zile de la comunicarea hotărârii, pentru exercitarea căii de atac a recursului, în această materie specială, dar si împrejurarea că nu există motive de ordine publică, care să poată fi invocate, din oficiu, de instanţa de recurs, în sensul art. 306 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamanta Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date împotriva deciziei nr. 219/ A din 15 aprilie 2011 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamanta Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date împotriva deciziei nr. 219/ A din 15 aprilie 2011 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 aprilie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2770/2012. Civil. Despăgubiri Legea... | ICCJ. Decizia nr. 2779/2012. Civil → |
|---|
