ICCJ. Decizia nr. 3048/2012. Civil
| Comentarii |
|
La data de 23 noiembrie 2005, reclamantul D.G. a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 1850 din 21 octombrie 2005 emisă de intimata SC C.E.T. SA prin care i s-a respins Notificarea nr. 139/2001, cu motivarea că terenurile solicitate nu fac obiectul Legii nr. 10/2001.
Prin Sentința civilă nr. 662 din 15 decembrie 2005, Tribunalul Gorj a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de intimatul Primarul comunei Mătăsari și a respins contestația formulată de contestator, cu motivarea că terenurile solicitate nu intră sub incidența Legii nr. 10/2001, conform dispozițiilor art. 8 din aceeași lege.
împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul și, prin Decizia civilă nr. 828 din 24 octombrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, s-a admis apelul, s-a desființat sentința civilă atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, cu motivarea că instanța de fond nu a stabilit situația de fapt și anume, dacă pentru terenul în litigiu s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul legii fondului funciar, dacă printre parcelele de teren enumerate în notificare ca făcând parte din suprafața de 3,5040 ha se află și teren intravilan pentru care nu sunt incidente dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001, toate aceste aspecte echivalând cu necercetarea fondului cauzei.
După rejudecare, prin Sentința civilă nr. 18 din 08 februarie 2008, Tribunalul Gorj a admis în parte contestația precizată, a anulat Decizia nr. 1850/2005, a dispus restituirea în natură a suprafeței de 1413 mp din punctul La Bușoi, a respins notificarea cu privire la suprafața de 10.624 mp și a respins notificarea cu privire la restul terenurilor. S-a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de intimata SC C.E.T. SA, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a primarului comunei Mătăsari.
A fost obligată pârâta SC C.E.T. SA la plata cheltuielilor de judecată către reclamant.
împotriva acestei sentințe au declarat apel părțile, iar Curtea de Apel Craiova, prin Decizia civilă nr. 264 din 08 septembrie 2008, admițând apelurile declarate și, desființând sentința atacată, a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond. A îndrumat instanța de fond să țină seama în soluționarea cauzei de precizarea de acțiune a reclamantului din data de 18 iunie 2007 (prin care acesta a solicitat restituirea terenurilor situate în punctele Siliștea Casei Lacului, La Bușoi și La Biserică), precum și de faptul că o parte din terenurile solicitate în punctele amintite sunt deținute în prezent de alte societăți comerciale, înființate prin reorganizarea fostului C.N.L.O..
Prin Sentința civilă nr. 51 din 16 februarie 2010 a Tribunalului Gorj s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a primarului comunei Mătăsari și s-au respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A.V.A.S. București și excepția autorității de lucru judecat invocată de SC C.E.T.
S-a admis contestația, așa cum a fost precizată la data de 12 mai 2009, în contradictoriu cu pârâtele SC C.E.T. SA, A.V.A.S. București și Statul Român prin Ministerul Finanțelor.
S-a luat act că reclamantul a renunțat la judecata cererii privind restituirea terenului situat în punctul "La Biserică".
S-a anulat Decizia nr. 1850 din 21 octombrie 2005 emisă de pârâta SC C.E.T. SA și s-a dispus restituirea în natură, a următoarelor terenuri intravilane, individualizate în raportul de expertiză:
în punctul Siliștea Casei:
- suprafața 220 mp, situată în tarlaua 20, parcela Cp 1279/2, spații verzi;
- suprafața de 674 mp, situată în tarlaua 20, parcela 1277/6, curți construcții, ca diferență între suprafața de 720 mp și 46 mp, ocupați de clădirea proprietatea pârâtei.
în punctul Lunca Lacului:
- suprafața de 90 mp, situată în tarlaua 20, parcela NP 1277/4, neproductiv;
- suprafața de 1316 mp, situată în tarlaua 20, parcela NP 1277/1, neproductiv.
în punctul La Bușoi:
- suprafața de 189 mp, situată în tarlaua 7, parcela Cc 251/1;
- suprafața de 128 mp, situată în tarlaua 7, parcela Cc 251/2;
- suprafața de 488 mp, situată în tarlaua 7, parcela VH 249/1, vie hibridă;
- suprafața de 43 mp, situată în tarlaua 7, parcela Vh 249/2, vie hibridă;
- suprafața de 607 mp, situată în tarlaua 34, parcela NP 1974/1, neproductiv.
S-a dispus restituirea în natură, în contradictoriu cu pârâta A.V.A.S. București, pentru SC A.C.M.M. SA, societate privatizată, desprinsă din fostul C.N.L.O., aflată în procedura lichidării judiciare, a următoarelor terenuri intravilane, individualizate în raportul de expertiză:
în punctul Siliștea Casei:
- suprafața de 245 mp, reprezentând diferența dintre suprafața identificată de 894 mp și cea de 649 mp ocupați de construcții, situată în tarlaua 20, parcela Cc 1277/5.
în punctul Lunca Lacului:
- suprafața de 907 mp, situată în tarlaua 34, parcela A 1998/1, neproductiv.
S-a dispus restituirea în natură, în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor, pentru SC P. SA Jilț, societate privatizată, desprinsă din fostul C.N.L.O., radiată, a următoarelor terenuri intravilane, individualizate în raportul de expertiză:
în punctul Siliștea Casei:
- suprafața de 1681 mp, situată în tarlaua 20, parcela Cc 1279/1;
în punctul Lunca Lacului:
- suprafața de 513 mp, situată în tarlaua 20, parcela NP 1277/2.
S-a constatat că reclamantul este îndreptățit să primească despăgubiri în echivalent, în conformitate cu Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru următoarele terenuri intravilane care nu se pot retroceda în natură:
în punctul Siliștea Casei:
- suprafața de 604 mp, situată în tarlaua 20, parcela De 1281/2, drum exploatare, funcțional;
- suprafața de 273 mp, situată în tarlaua 20, parcela DF 1280/2, cale ferată industrială funcțională;
în punctul Lunca Lacului:
- suprafața de 124 mp, situată în tarlaua 20, parcela De 1281/1, drum exploatare, funcțional;
- 50 mp, în tarlaua 20, parcela DF 1277/3, cale ferată industrială, funcțională;
în punctul La Bușoi:
- suprafața de 217 mp, situată în tarlaua 34, parcela Hc 1994/1, apa Jilț, canalizată;
- suprafața de 169 mp, în tarlaua 34, parcela De 1970/1, drum de exploatare funcțional;
- suprafața de 158 mp în tarlaua 34, parcela DF 1964/1, cale ferată industrială funcțională.
împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții A.V.A.S., SC C.E.T. și Statul Român prin Ministerul Finanțelor.
Prin Decizia civilă nr. 238 din 8 iulie 2010 Curtea de Apel Craiova a admis apelurile declarate de pârâți și în consecință:
A schimbat în parte sentința, în sensul că a respins acțiunea față de Statul Român. A constatat că reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii prin echivalent, potrivit Titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru suprafața de 907 mp, situată în tarlaua 34, parcela A 1998/1, teren neproductiv situat în punctul Lunca Lacului. A respins cererea reclamantului de acordare a măsurilor reparatorii pentru următoarele terenuri: a) în punctul toponimic Siliștea Casei: suprafața de 220 mp, situată în tarlaua 20, parcela Co 1279/2 spații verzi; suprafața de 674 mp, situată în tarlaua 20, parcela 1277/6, curți-construcții, ca diferență între suprafața de 720 mp și 46 mp, ocupați de clădirea proprietatea pârâtei; suprafața de 245 mp, reprezentând diferența dintre suprafața identificată de 894 mp și cea de 649 mp ocupați de construcții, situată în tarlaua 20, parcela Cc 1277/5; suprafața de 1681 mp, situată în tarlaua 20, parcela 1279/1; b) în punctul Lunca Lacului: suprafața de 90 mp, situată în tarlaua 20, parcela NP.
Decizia a fost atacată cu recurs de către reclamant și A.V.A.S.
1) în motivele sale, recurentul-reclamant a susținut următoarele aspecte:
- în mod nelegal, în apel s-a motivat că reclamantul ar pretinde terenul ocupat de A.C.M.M. și de asemenea, în mod nelegal această parte a fost introdusă în proces.
Comisia locală "a adus motivație falsă" în sensul că terenul este extravilan, dar chiar și așa, acesta este liber.
Recent, "mahalaua s-a demolat iar terenurile au fost vândute prin escrocherie". S-a arătat că toate cele 3 parcele sunt în intravilan, învecinându-se cu drumul județean și nu cu pădurea.
în general, A.V.A.S. și Primăria nu au calitate procesuală, ci numai C.E.T. și societatea P., care s-a lichidat și nu mai are nici reprezentanți.
De o manieră incoerentă și într-o redactare ilizibilă a motivelor de recurs, reclamantul a făcut referire la "manipularea dosarului de retrocedare", la faptul că a fost trecut, "prin escrocherie, la anexa 39 a legilor fondului funciar, deși i s-au validat 3 ha și șaptezeci, care nu au fost expropriate și pentru care are titlu de proprietate".
2) Pârâta A.V.A.S. și-a fundamentat recursul pe dispoz. art. 304 pct. 9 C. proc. civ., dezvoltând următoarele argumente:
- Hotărârea este nelegală, întrucât imobilul - teren nu s-a aflat niciodată în portofoliul A.V.A.S., ci acesta se află în patrimoniul societății privatizate, iar A.V.A.S. nu poate face acte de dispoziție în legătură cu un bun care nu se află în patrimoniul său.
în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, A.V.A.S. are competența de a despăgubi persoana îndreptățită, prin emiterea deciziei cu propunere de acordare de măsuri reparatorii pentru situația imobilelor prevăzute la alin. (1) și (2) din textul menționat.
- De asemenea, dispozițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 sunt exprese în ce privește modalitatea de stabilire a despăgubirilor de către Comisia Centrală.
- Motivarea instanței potrivit căreia acțiunea nu poate fi respinsă față de A.V.A.S., deoarece abia pe parcursul procesului reclamantul a aflat că o parte dintre terenurile solicitate a-i fi retrocedate aparțin altor structuri desprinse din fosta C.N.L.O., este greșită și neconformă cu dispozițiile Legii nr. 10/2001, care prevăd în mod expres că cererea de chemare în judecată trebuie precedată de parcurgerea procedurii prealabile.
Or, în speță, A.V.A.S. nu a primit spre soluționare notificarea reclamantului așa încât instanța putea cel mult, să oblige SC A.C.M.M. SA, la transmiterea respectivei notificări către A.V.A.S., care, după analiza și verificarea înscrisurilor anexate, să procedeze la soluționarea acesteia.
Prin Decizia civilă nr. 4386 din 25 mai 2011 înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a constatat nul recursul declarat de reclamantul D.G. împotriva Deciziei nr. 238 din 8 iulie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
A respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâta A.V.A.S. împotriva aceleiași decizii.
înalta Curte a reținut că recursul reclamantului este nul, aspectele învederate de acesta nefiind încadrabile în motivele de nelegalitate strict și limitativ reglementate prin dispozițiile art. 304 C. proc. civ.
Recurentul nu a arătat în ce consta nelegalitatea determinării cadrului procesual, în condițiile în care pe de o parte, măsura a fost dispusă de prima instanță la momentul rejudecării, urmare a deciziei de casare cu trimitere, iar pe de altă parte, împotriva sentinței tribunalului care a judecat cauza în acest cadru procesual lărgit, reclamantul nu a exercitat apel.
De asemenea, reclamantul nu a exercitat apel împotriva sentinței tribunalului care, dispunând restituirea unor parcele de teren, a reținut că acestea s-ar afla în patrimoniul SC A.C.M.M., așa încât critica pe care o deduce judecății în recurs în sensul că nu ar fi pretins parcele ocupate de această societate apare formulată omisso medio și ca atare, nesupusă controlului de legalitate în cadrul acestei căi de atac.
Tot astfel, de o manieră nesusceptibilă de încadrare în motive de recurs, reclamantul învederează împrejurări de fapt legate de o situație a terenului "în vecinătatea drumului județean" ceea ce l-ar plasa în categoria terenului intravilan, de înstrăinări care au avut loc cu privire la terenuri din zonă, de faptul că terenul, chiar și extravilan fiind, este susceptibil de restituire în natură deoarece este liber.
Asemenea aspecte nu pot fi deduse judecății în recurs și nu sunt cenzurabile în această cale extraordinară de atac întrucât determinarea elementelor de fapt (locul situării imobilului și consecința încadrării acestuia în categoria intravilan sau extravilan) este în competența instanțelor de fond care apreciază pe baza probelor administrate.
în același timp, susținând că și în situația în care terenul ar fi extravilan ar trebui restituit în natură "deoarece este liber", reclamantul nu combate în niciun fel - pentru ca astfel, să se poată aprecia că este vorba de o critică - argumentarea instanței conform căreia, într-o astfel de ipoteză este incident art. 8 din Legea nr. 10/2001, care exclude de la restituire, pe temeiul acestui act normativ, categoria terenurilor extravilane.
La fel, reprezintă o simplă afirmație, iar nu o critică propriu-zisă, aprecierea reclamantului, conform căreia "în general, A.V.A.S. și primăria nu au calitate procesuală".
De asemenea, reclamantul nu a dedus judecății critici de nelegalitate, ci a făcut susțineri tendențioase la adresa instanței de judecată, pretinzând "manipularea dosarului de retrocedare" sau la adresa comisiei de fond funciar care, prin "escrocherie l-ar fi menționat în anexa nr. 9".
împotriva acestei decizii, reclamantul D.G. a formulat cerere de revizuire, invocând în drept disp. art. 322 pct. 2 și 7 C. proc. civ.
în dezvoltarea motivelor cererii de revizuire s-a invocat că în mod nelegal nu s-a dispus restituirea în natură a terenurilor deținute de SC C.E.T., că întâmpinările depuse se bazează pe aspecte care nu corespund realității, terenurile fiind ocupate fără niciun drept.
Cererea de revizuire este inadmisibilă pentru următoarele considerente.
Potrivit disp. art. 322 C. proc. civ., se poate cere revizuirea unei hotărâri date de o instanță de recurs numai atunci când evocă fondul.
Prin decizia care constituie obiectul cererii de revizuire recursul a fost constatat nul, deci fără a fi evocat fondul, așa încât cererea de revizuire este inadmisibilă.
Având în vedere, că nu a fost îndeplinită o condiție de fond pentru admisibilitatea cererii de revizuire, în temeiul disp. art. 326 C. proc. civ., s-a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3046/2012. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3045/2012. Civil → |
|---|
