ICCJ. Decizia nr. 3347/2012. Civil. Excepţie de neconstituţionalitate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 3347/2012
Dosar nr.5983/1/2010
Şedinţa publică din 15 mai 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din 30 iunie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie s-a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă C. muncii, raportat la art. 1 alin. (4) şi (5), art. 73 alin. (3) lit. p) şi art. 79 alin. (1) din Constituţia României, reţinând următoarele:
Cercetând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea constată că, potrivit art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, sunt admisibile excepţiile invocate în faţa instanţei de una dintre părţile procesului, care are ca obiect neconstituţionalitatea unor texte dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, ce are legătură cu soluţionarea cauzei şi care nu au fost declarate anterior neconstituţionale, cerinţe pe care textul criticat le îndeplineşte, prin prisma aplicabilităţii lui în soluţionarea conflictului dintre art. 284 alin. (2) C. muncii şi art. 72 din Legea nr. 168/1999, cât priveşte competenţa teritorială a instanţelor în judecarea conflictelor de muncă.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâta SC P. SA.
Prin încheierea de şedinţă din data de 15 martie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală a suspendat judecata cererii de recurs împotriva încheierii de şedinţă din 30 iunie 2010 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că la strigarea cauzei nu a răspuns niciuna dintre părţi şi că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 15 mai 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu, a repus cauza pe rol în vederea discutării perimării.
Analizând recursul declarat prin prisma dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este perimat pentru considerentele ce succed:
Potrivit art. 248 C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an. Partea nu se socoteşte în vină, când actul de procedura urma să fie îndeplinit din oficiu.
Termenul perimării nu curge cât timp, fără vina părţii, cererea nu a ajuns încă la instanţa competentă să o judece sau nu se poate fixa termen de judecată.
În speţă, recurenta pârâtă SC P. SA nu a mai stăruit în soluţionarea recursului timp de peste 1 an, fiind astfel întrunite cerinţele prevăzute art. 248 C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, se va constata perimat recursul declarat de pârâtă împotriva încheierii de şedinţă din 30 iunie 2010 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de pârâta SC O.M.V.P. SA împotriva încheierii din 30 iunie 2010 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 mai 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3343/2012. Civil. Obligaţie de a face.... | ICCJ. Decizia nr. 3351/2012. Civil. Fond funciar. Revizuire -... → |
|---|
