ICCJ. Decizia nr. 3489/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 3489/2012
Dosar nr.68279/3/2011
Şedinţa din camera de consiliu de la data de 17 mai 2012
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin contestaţia înregistrată pe rolul Tribunalului Bistriţa Năsăud la data de 11 februarie 2011, contestatorul C.M. a chemat în judecată pe intimaţii Ministerul Apărării Naţionale şi Casa Judeţeană de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale şi a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună anularea deciziei nr. 82358 din 31 decembrie 2010 emisă de Casa de Pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor, să menţină drepturile de pensie stabilite prin Decizia nr. 82358 din 12 aprilie 2006 şi să dispună plata, în favoarea reclamantului, a diferenţelor de drepturi, precum şi a dobânzii legale aferente, calculată până la executarea obligaţiei de plată, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 1781/F din 05 octombrie 2011, Tribunalul Bistriţa Năsăud a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 156 din Legea nr. 19/2000, care fac trimitere la competenţa instanţei de la sediul pârâtului în ceea ce priveşte „celelalte cereri" în legătură cu aplicarea Legii nr. 19/2000.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin sentinţa civilă nr. 390 din 16 ianuarie 2012, şi-a declinat la rândul său competenţa în favoarea Tribunalului Bistriţa-Năsăud, apreciind că, în raport de prevederile Legii nr. 263/2010, aceasta este instanţa competentă teritorial în soluţionarea litigiului.
Tribunalul Bucureşti a avut în vedere că, la data sesizării instanţei, Legea nr. 19/2000 era abrogată, normele de procedură referitoare la competenţă fiind modificate începând cu data de 01 ianuarie 2011, în sensul că aceasta revine instanţei de la domiciliul reclamantului.
Învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalul Bistriţa Năsăud, pentru următoarele considerente:
Cererea formulată de reclamant are ca obiect anularea deciziei nr. 82358 din 31 decembrie 2010 emisă de Casa de Pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Art. 156 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziei a cărei anulare se solicită, prevedea că: „Cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul".
Prin urmare, în conformitate cu acest text de lege, contestaţiile împotriva deciziilor de pensii emise de Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale, a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi S.R.I. erau de competenţa instanţei de la sediul pârâtului.
Prin noile reglementări, cuprinse în art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2011, dispoziţiile Legii nr. 19/2000 au fost abrogate expres.
La data sesizării instanţei, 23 martie 2011, erau în vigoare prevederile art. 154 din Legea nr. 263/2010, conform cărora "(1) Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îţi are domiciliul sau sediul reclamantul.
(2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îţi are domiciliul sau sediul pârâtul".
Potrivit art. 725 alin. (1) C. proc. civ., dispoziţiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare, inclusiv proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum şi executărilor silite începute sub acea lege.
Prin urmare, întrucât la data sesizării instanţei în prezentul litigiu erau în vigoare prevederile art. 154 din Legea nr. 263/2010, competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă urmează a fi stabilită în raport cu aceste dispoziţii legale, în favoarea Tribunalul Bistriţa Năsăud în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Bistriţa Năsăud.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 mai 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 636/2012. Civil. Perimare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3656/2012. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
