ICCJ. Decizia nr. 4262/2012. Civil. Conflict de competenţă. încredinţare minor. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA a Il-a CIVILĂ
Decizia nr. 4262/2012
Dosar nr. 3506/329/2011
Şedinţa Camerei de Consiliu din 30 octombrie 2012
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 29 noiembrie 2011 pe rolul Judecătoriei Turnu Măgurele sub nr. 3506/329/2011 reclamantul M.G., domiciliat în domiciliat în Turnu Măgurele, a chemat-o în judecată pe pârâta M.I. (fostă M.), domiciliată în comuna Dărmăneşti, judeţul Suceava, solicitând desfacerea căsătoriei încheiate între părţi la data de 21 august 2010 şi înregistrată în registrul stării civile al Primăriei comunei Lunca, jud. Teleorman, revenirea pârâtei la numele avut anterior căsătoriei, acela de M. şi stabilirea domiciliului minorei M.D.C., născută la 22 martie 2010, rezultată din căsătorie, la reşedinţa reclamantului din Italia, oraşul Palombara Sabina.
Prin sentinţa civilă nr. 1730 din 16 decembrie 2011, Judecătoria Turnu Măgurele, verificându-şi competenţa în baza dispoziţiilor art. 159 alin. (4) C. proc. civ., a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, pe care a invocat-o din oficiu, şi a declinat competenţa soluţionării cererii în favoarea Judecătoriei Suceava, reţinând în esenţă că, în baza dispoziţiilor art. 607 C. proc. civ., competenţa aparţine instanţei de la domiciliul pârâtului, având în vedere că din actele depuse la dosar a rezultat că nici unul dintre soţi nu mai locuieşte în circumscripţia Judecătoriei Turnu Măgurele, reclamantul locuind în Italia, iar pârâta în comuna Dărmăneşti, judeţul Suceava.
Pe rolul Judecătoriei Suceava, cauza a fost înregistrată sub acelaşi număr de dosar, respectiv nr. 3506/329/2012 şi a fost soluţionată prin sentinţa civilă nr. 2567 din 29 mai 2012 în sensul admiterii excepţiei necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată de reclamant prin notele depuse la dosar, declinării competenţei de soluţionare în favoarea Judecătoriei Turnu Măgurele, constatării ivirii conflictului negativ de competenţă şi înaintării dosarului către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
În motivarea soluţiei, Judecătoria Suceava a reţinut că reclamantul a precizat că la data introducerii acţiunii pârâta locuia în Turnu Măgurele, aspect dovedit cu copiile cărţii de identitate a acesteia, precum şi a contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului situat la adresa domiciliului pârâtei, contract în cadrul căruia părţile litigante au calitatea de cumpărători.
În raport de probatoriile administrate din care rezultă că ultimul domiciliu comun al soţilor a fost în localitatea Turnu Măgurele, precum şi de lipsa oricărei dovezi care să ateste faptul că pârâta ar locui în comuna Dărmăneşti, judeţul Suceava, Judecătoria Suceava, a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 607 C. proc. civ. şi a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Turnu Măgurele, apreciind că în raza acesteia a fost ultimul domiciliul comun al soţilor, unde pârâta locuia la data introducerii acţiunii.
În conformitate cu prevederile art. 20-22 C. proc. civ., instanţa a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., a dispus înaintarea dosarului cauzei înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.
Analizând actele şi lucrările dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii de chemare în judecată, înalta Curte, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă stabilind competenţa soluţionării acestei cereri în favoarea Judecătoriei Turnu Măgurele, pentru următoarele considerente:
Competenţa materială în soluţionarea cererii de divorţ, aparţine judecătoriei potrivit dispoziţiilor art. 1 pct. 1 C. proc. civ., prevederi derogatorii regăsindu-se doar în ceea ce priveşte materia competentei teritoriale, deoarece, spre deosebire de art. 5 C. proc. civ., care instituie regula, potrivit căreia „cererea se face la instanţa domiciliului pârâtului.";, art. 607 din acelaşi cod prevede că cererea de divorţ este de competenţa judecătoriei în care se află ultimul domiciliu comun al soţilor, unde se presupune ca raporturile dintre aceştia sunt mai bine cunoscute si mai uşor de dovedit.
Din redactarea prevederilor art. 607 C. proc. civ. rezultă că finalitatea avută în vedere de legiuitor la edictarea normei a fost aceea de a asigura o cât mai judicioasă administrare a probelor, presupunându-se că raporturile dintre soţi sunt mai bine cunoscute şi mai uşor de dovedit la instanţa ultimului lor domiciliu comun.
Prin domiciliu comun se înţelege locul unde soţii au locuit în chip statornic, chiar şi atunci când convieţuirea lor a fost de scurtă durată, neinteresând sensul strict juridic al noţiunii de domiciliu, conform art. 13 din Decretul nr. 31/1954, ci locul în care cei doi soţi au locuit efectiv, fără a se fi îndeplinit formalităţile cerute de actele normative referitoare la evidenţa populaţiei (fiind o împrejurare de fapt, ultimul domiciliu comun al soţilor poate fi probat prin orice mijloc de probă).
În stabilirea competenţei în materia divorţului prezintă importanţă data introducerii acţiunii, schimbarea domiciliului soţilor ulterior acestui moment fiind lipsită de relevanţă sub aspectul stabilirii competenţei teritoriale a instanţei, astfel că în speţă, împrejurarea că părţile şi-au schimbat locuinţa, după data promovării cererii de chemare în judecată nu este de natură să atragă necompetenţa teritorială a instanţei iniţial legal sesizate.
În speţă, din probatoriul administrat a rezultat că pârâta la data introducerii cererii de chemare în judecată locuia în Turnu Măgurele, unde ambii soţi au încă domiciliul, astfel că, în raport de textele legale precizate, înalta Curte reţine că, în speţă, competenţa teritorială aparţine Judecătoriei Turnu Măgurele, instanţa în raza căreia se află ultimul domiciliul comun al soţilor şi unde pârâta locuia efectiv la data introducerii acţiunii, cu atât mai mult cu cât, şi domiciliul reclamantului se află în raza aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Turnu Măgurele.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 octombrie 2012
| ← ICCJ. Decizia nr. 4260/2012. Civil. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 4264/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
