ICCJ. Decizia nr. 4264/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA a Il-a CIVILĂ
Decizia nr. 4264/2012
Dosar nr. 2224/258/2012
Şedinţa Camerei de Consiliu din 30 octombrie 2012
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Miercurea-Ciuc la data de 14 mai 2012 sub nr. nr. 2224/258/2012, contestatoarea D.L.D. cu domiciliul în municipiul Miercurea Ciuc, în contradictoriu cu intimata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, cu sediul în municipiul Bucureşti, a solicitat anularea tuturor formelor de executare efectuate în dosarul execuţional al B.E.J. S.E., anularea sechestrului asigurător din 07 mai 2012 şi plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 2152/2012 din 12 iunie 2012, Judecătoria Miercurea-Ciuc a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată de intimata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut că executarea silită contestată în speţă se desfăşoară de către A.V.A.S., în calitate de organ de executare în baza prevederilor O.U.G. nr. 51/1998, modificată, privind valorificarea unor active ale statului, act normativ special, derogatoriu de la dreptul comun, care la art. 45 prevede expres că în materie, competenţa de soluţionare revine Curţii de Apel în a cărei rază teritorială se află sediul pârâtului, în speţă Curţii de Apel Bucureşti, în a cărei rază îşi are sediul intimata.
II. Contestaţia la executare a fost înregistrată sub acelaşi număr unic de dosar, la 5 iulie 2012, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a Civilă.
Prin sentinţa civilă nr. 93 din 22 august 2012, Curtea Apel Bucureşti - Secţia a V-a Civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale invocate din oficiu, a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Miercurea-Ciuc, a constat ivirea conflictului negativ de competenţă şi a înaintat dosarului către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., pronunţându-se cu prioritate asupra excepţiei necompetenţei teritoriale pe care a apreciat-o ca fiind întemeiată în raport de faptul că în speţă, titlu în baza căruia s-a iniţiat executarea silită este sentinţa civilă nr. 869 din 27 aprilie 2009 pronunţată de Tribunalul Harghita în dosarul nr. 2230/96/2008, care priveşte antrenarea răspunderii asociaţilor în baza art. 126 din Legea nr. 85/2006 pentru pasivul SC G.A. - societate în nume colectiv, astfel încât a apreciat că în speţă nu sunt incidente dispoziţiile speciale, derogatorii prevăzute de art. 45 din O.U.G. nr. 51/1998 şi a făcut aplicarea dispoziţiilor de drept comun - respectiv art. 400 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare şi art. 373 alin. (2) din acelaşi cod, care prevede că instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea.
În conformitate cu prevederile art. 20-22 C. proc. civ., instanţa a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., a dispus înaintarea dosarului cauzei înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.
III. Analizând actele şi lucrările dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii de chemare în judecată, înalta Curte, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă stabilind competenţa soluţionării acestei cereri în favoarea Judecătoriei Miercurea-Ciuc, pentru următoarele considerente:
Dispoziţiile coroborate ale art. 373 alin. (2) şi (3) cu art. 400 alin. (1) C. proc. civ. statuează că hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în raza căreia urmează să se efectueze executarea; că instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel şi de asemenea că instanţei de executare îi revine competenţa soluţionării contestaţiei la executare.
Coroborând aceste dispoziţii legale, rezultă că instanţa competentă în soluţionarea contestaţiei la executarea silită a unui titlu executoriu este instanţa de executare, respectiv instanţa de la sediul/domiciliul debitorului.
Regula de mai sus se fundamentează pe o prezumţie simplă, în sensul că la sediul sau domiciliul debitorului se află bunurile acestuia care vor fi sau nu susceptibile de a fi supuse executării silite.
În cauză contestatoarea-debitoare D.L.D. a formulat contestaţie la o executare pornită de intimata-creditoare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului printr-o cerere adresată biroului unui executor judecătoresc, în baza unui titlu executoriu constând într-o sentinţă pronunţată de o instanţă judecătorească, astfel încât înalta Curte reţine că în cauză nu a fost răsturnată prezumţia iuris tantum pentru a se atrage incidenţa legii speciale – art. 45 din O.U.G. nr. 51/1990, conform principiului specialia generalibus derogant, în baza căruia competenţa teritorială ar fi revenit Curţii de Apel Bucureşti.
Ca atare, în considerarea celor anterior menţionate, înalta Curte constatând că în speţă s-a făcut dovada că executarea silită se realizează prin executor judecătoresc, în condiţiile dreptului comun, în baza unui titlu executoriu constând într-o hotărâre judecătorească, reţine că în speţă sunt incidente dispoziţiile art. art. 400 alin. (1) raportat la art. 373 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că cererea de contestaţie la executare se adresează instanţei de la sediul pârâtului, respectiv judecătoriei în circumscripţia căreia se va face executarea.
Astfel, în aplicarea textelor legale precizate la cauza dedusă judecăţii, înalta Curte, reţine că instanţa competentă teritorial în soluţionarea contestaţiei la executare formulate de contestatoarea-debitoare D.L.D. în contradictoriu cu intimata-creditoare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului este Judecătoria Miercurea-Ciuc.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Miercurea-Ciuc.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 octombrie 2012
| ← ICCJ. Decizia nr. 4262/2012. Civil. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 4265/2012. Civil. Conflict de competenţă.... → |
|---|
