ICCJ. Decizia nr. 432/2012. Civil. Anulare incident plată. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A-II-A CIVILĂ
Decizia nr. 432/2012
Dosar nr. 39767/3/2010
Şedinţa publică de la 2 februarie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea, înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, reclamanta SC P.A. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâta B.T. SA anularea înscrierii incidentului de plată aferent refuzului la plată pentru lipsa totală de disponibil C.E.C. a filei seria BTRAL1BB nr. 4854718.
Prin sentinţa comerciale nr. 3151 din 18 martie 2011, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a respins, ca neîntemeiată, cererea reclamantei de anulare a înscrierii incidentului de plată aferent refuzului la plată pentru lipsa totală de disponibil C.E.C. a filei seria BTRAL1BB nr. 4854718.
Apelul declarat de reclamanta SC P.A. SRL împotriva acestei sentinţe, a fost respins, ca nefundat, de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin decizia comercială nr. 296/2011 din 29 iunie 2011.
Împotriva acestei decizii reclamanta SC P.A. SRL a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În argumentarea motivului de recurs invocat, după o prezentare detaliată a situaţiei de fapt, recurenta, a susţinut, în esenţă, că în mod nelegal şi netemeinic instanţa de apel a reţinut că nu are relevanţă ora la care apelanta reclamantă a alimentat contul, atâta timp cât însăşi intimata recunoaşte că motivul sesizării C.I.P. a fost ca au alimentat contul după ora 17,20, iar nu pentru faptul că nu avea disponibil la ora la care SC P.D. SRL a introdus la plată fila C.E.C.
Recurenta făcând referiri la dispoziţiile art. 2 lit. b) şi art. 36 alin. (1) din Regulamentul nr. 1/2001 emis de B.N.R. a solicitat admiterea recursului, desfiinţarea deciziei recurate şi rejudecând cauza pe fond admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.
Înalta Curte, în conformitate cu art. 137 C. proc. civ., raportat la art. 3021 lit. c) C. proc. civ., a luat în examinare excepţia nulităţii recursului.
Deşi recurenta a invocat în susţinerea recursului său motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., aceasta nu a structurat şi dezvoltat motivul invocat, conform cerinţelor art. 3021 lit. c) C. proc. civ., ci s-a limitat doar la a-şi exprima nemulţumirea faţă de modul în care instanţa de apel a analizat probele administrate.
Prin urmare, în recurs, cale de atac extraordinară, nedevolutivă, instanţei nu-i revine obligaţia să examineze legalitatea si temeinicia deciziei atacate, dacă motivele nu au fost invocate si argumentate, indicându-se încălcările de lege care atrag nelegalitatea.
Prin criticile invocate în cererea de recurs reclamanta, şi-a exprimat nemulţumirea privind modul de interpretare al probelor administrate, dezvoltarea acestora nepermiţând încadrarea în nici unul dintre motivele de nelegalitate prevăzute art. 304 C. proc. civ. şi analizarea lor în consecinţă, motiv pentru care nu pot fi reţinute de către instanţă ca şi critici de nelegalitate.
Indicarea de către recurentă a unor dispoziţii legale, nu atrage automat cerinţa motivării recursului în conformitate cu dispoziţiile aplicabile în materia recursului, cererea de recurs fiind supusă unor cerinţe de formă diferite de cele instituite pentru cererea de apel, cerinţe impuse de caracterul nedevolutiv al acestei căi de atac.
Nu în ultimul rând trebuie reţinut faptul că instanţa nu se poate substitui părţii pentru a imagina eventualele motive de nelegalitate, pentru că, potrivit art. 129 alin. (1) C. proc. civ., părţile sunt cele care au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile stabilite de lege.
În alţi termeni faţa de considerentele precedente, se poate reţine că accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac, motiv pentru care, Înalta Curte urmează a constata nulitatea cererii de recurs în conformitate cu dispoziţiile art. 3021 lit. c) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nulitatea cererii de recurs formulată de reclamanta SC P.A. SRL împotriva deciziei comerciale nr. 296/2011 din 29 iunie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 februarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 431/2012. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 434/2012. Civil. Alte cereri. Recurs → |
|---|
