ICCJ. Decizia nr. 4479/2012. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința nr. 3733 din 6 iunie 2011, Tribunalul Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondate, excepția lipsei calității de reprezentant al reclamanților și acțiunea reclamantei C.M.; a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții: C.A., C.A., C.E. și C.M.C., prin curator W.I.F. și a obligat pârâta SC E.A.R. SA să plătească reclamantei C.E. suma de 30.000 lei, reprezentând despăgubiri materiale, suma de 20.000, cu titlu de daune morale și suma de 6000 lei cheltuieli de judecată; reclamanților C.A. și A. suma de 40.000 lei, cu titlu de despăgubiri (câte 20.000 lei fiecare) și reclamantului C.M.C., prin curator W.I.F., suma de 150 lei, reprezentând prestații periodice până la împlinirea vârstei de 18 ani sau până la mărirea nevoilor și suma de 20.000 lei, cu titlu de daune morale.
împotriva acestei sentințe, au declarat apel atât reclamanții C.A., C.A., C.E., C.M. și C.M.C., prin curator W.I.F., cât și pârâta SC E.R.A.R. SA București, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Curtea de Apel Suceava, secția a Il-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 101 din 14 decembrie 2011, a admis apelul declarat de reclamanții: C.A., C.A., C.E., C.M. și C.M.C. prin curator W.I.F., a schimbat în parte sentința apelată și în consecință:
A admis acțiunea formulată de reclamanta C.M. în contradictoriu cu pârâta SC E.R.A.R. SA BUCUREȘTI.
A obligat pârâta să plătească reclamantei C.M. suma de 30.000 lei, cu titlu de despăgubiri materiale și suma de 100.000 lei, cu titlu de daune morale.
A obligat pârâta să plătească reclamantei C.E. suma de 100.000 lei (în loc de 20.000 lei), reclamanților C.A. și A. suma de 200.000 lei (în loc de 40.000 lei), câte 100.000 lei fiecare, cu titlu de daune morale și reclamantului C.M.C., prin curator W.I.F. , suma de 200.000 lei (în loc de 20.000 lei), cu același titlu.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
A anulat ca netimbrat apelul declarat de pârâta SC E.R.A.R. SA BUCUREȘTI, fiind obligată pârâta să plătească statului suma de 51.159,5 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
împotriva acestei sentinței a declarat apel reclamanta SC C.A. SRL Sf. Gheorghe invocând aplicarea greșită a prevederilor art. 111 C. proc. civ. și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Curtea de Apel Brașov, secția comercială, prin decizia nr. 116/ Ap din 14 decembrie 2011, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta SC C.A. SRL Sf. Gheorghe, reținând că, pretențiile reclamanților din cauza de față nu sunt altceva decât apărări de fond împotriva titlurilor executorii reprezentate de cele două scrisori de garanție bancară, apărări care trebuie să fie formulate în cadrul contestației la executare deja depuse de către reclamanți, fiind inadmisibil a se cere constatarea pe cale separată a unor chestiuni care sunt intim legate de faza executării silite, mai exact de valabilitatea titlurilor executorii.
împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC E.R.A.R. SA București, solicitând admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris.
La termenul de dezbateri în fond, înalta Curte a luat în discuție excepția netimbrării recursului, rămânând în pronunțare asupra acesteia.
Recurenta a fost legal citat pentru termenul din 13 noiembrie 2012, cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 4 lei și 0,15 lei timbru judiciar, obligație căreia nu s-a conformat.
Ori, prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice care se plătesc anticipat, sau în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit prevederilor art. 9 din Ordonanța nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, cererea părții se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.
S-a constatat că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit mențiunii din citația pentru termenul de judecată din 13 noiembrie 2012, respectiv de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 4 lei și 0,15 lei timbru judiciar, când procedura a fost legal îndeplinită, că în cauză nu a operat scutirea legală, personală sau ca obiect, de obligația timbrării, înalta Curte a dat eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii și a dispus anularea ca netimbrat a recursului declarat de pârâta SC E.R.A.R. SA București.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4488/2012. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4300/2012. Civil → |
|---|
