ICCJ. Decizia nr. 4523/2012. Civil

Prin acțiunea înregistrată sub nr. 290/260/2010, reclamantul M.N. a chemat-o în judecată pe pârâta SC E.M. SA solicitând obligarea pârâtei să încheie un contract de livrare a energiei electrice.

Judecătoria Moinești, prin sentința civilă nr. 1964 din 22 septembrie 2010, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența în favoarea Tribunalului Bacău, secția comercială, invocând dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) C. proc. civ.

Tribunalul Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, a admis excepția inadmisibilității cererii de anulare a notei de constatare din 28 august 2008 întocmită de SC E.D. SA și a respins cererea ca inadmisibilă, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, precum și celelalte cereri formulate de reclamant, așa cum au fost precizate.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că în urma verificării efectuate la locuința reclamantului, reprezentanții pârâtei SC E.D. SA au întocmit nota din 28 august 2008 prin care s-a consemnat existența unui cablu de 2,5 mm2 racordat din firida de branșament, prin podul casei, ce alimenta o priză la circularul din curtea abonatului, legat înainte de contor, ocolind astfel grupul de măsură, reclamantul urmând a se prezenta la comisia de analiză în data de 02 septembrie 2008, nota fiind semnată fără obiecțiuni de către acesta, confirmând astfel că mențiunile corespund realității.

A mai reținut instanța că reclamantul s-a prezentat la comisie la data menționată, când s-a încheiat procesul-verbal din 02 septembrie 2008 în care s-a reținut consumul fraudulos de energie electrică și hotărârea de reziliere a contractului, cu consecința achitării prejudiciului, procesul-verbal nefiincl semnat de către reclamant, după cum nu a semnat nici procesul-verbal din aceeași dată prin care s-au stabilit despăgubirile.

în temeiul acestor constatări și înscrisuri întocmite, pârâta a emis factura fiscală din 04 septembrie 2008 pentru suma de 4.830,33 RON și factura fiscală din 06 noiembrie 2008 pentru suma de 48,36 RON, facturi care nu au fost achitate, astfel că SC E.D. SA a formulat cerere de chemare în judecată pentru recuperarea prejudiciului, cauza fiind suspendată, în temeiul art. 244 pct. 1 C. proc. civ.

Plângerea penală formulată de M.N., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de serviciu, a fost soluționată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești, care a dispus neînceperea urmăririi penale față de salariații SC E.D. SA.

Având în vedere că reclamantul a chemat-o în judecată pe pârâta SC E.F. SA pentru obligarea la încheierea contractului de distribuție și. pe pârâta SC E.D. SA pentru anularea notei de constatare și daune morale, instanța a respins excepțiile invocate de pârâte privind lipsa calității procesuale pasive deoarece, reclamantul a fost indus în eroare de faptul că atât pe contractul de furnizare energie electrică, cât și pe nota de constatare apare vechea denumire SC E.M. SA și a stabilit cadrul procesual în funcție de susținerile părților din întâmpinările depuse la dosarul cauzei, fiind chemată fiecare pârâtă doar pentru cererile ce țin de obiectul de activitate al acestora, astfel că excepțiile invocate au fost respinse.

în schimb instanța a admis excepția inadmisibilității primului punct din cererea de chemare în judecată constatând că nota de constatare este un act comercial întocmit în baza H.G. nr. 1007/2004, astfel că motivele privind nulitatea acestui înscris nu pot fi analizate în raport de art. 16-19 din O.G. nr. 2/2001 ci, în raport de art. 948 C. civ. privind condițiile generale de validitate a actelor juridice, motivele de nulitate invocate în cerere fiind străine de cauza dedusă judecății.

Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere instanța l-a apreciat ca nefondat, având în vedere că potrivit art. 56 alin. (3) din Legea nr. 13/2007 a energiei electrice, în cazul consumului fraudulos, consumatorul este deconectat de la rețeaua de energie electrică, fiind obligat la plata contravalorii energiei electrice consumate și a costurilor aferente deconectării și cum reclamantul nu a făcut dovada achitării debitului rezultat din consumul fraudulos de energie electrică, solicitarea sa la încheierea unui nou contract de furnizare energiei electrice este nefondată, urmând a fi respinsă.

Apelul declarat de reclamant a fost respins ca nefondat, așa cum rezultă din decizia civilă nr. 6/2012 din 24 ianuarie 2012 a Curții de Apel Bacău, secția a ll-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

în motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că instanța de fond a apreciat corect situația de fapt făcând aplicare corectă a H.G. nr. 1007/2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice și constatând că în speță nu sunt incidente prevederile O.G. nr. 2/2001 deoarece nota de constatare și procesele-verbale încheiate sunt acte comerciale și că nu a fost făcută dovada nulității proceselor-verbale astfel încheiate, pârâta nu poate fi obligată să încheie contractul de furnizare a energiei electrice.

împotriva acestei decizii reclamantul a declarat recurs solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, invocând nerespectarea dispozițiilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ., față de împrejurarea că nici instanța de fond și nici cea de apel nu au lămurit calificarea acțiunii, având în vedere solicitarea sa.

A susținut că nu are studii juridice, că nu a fost reprezentat de către un apărător în nicio fază procesuală și că deși în precizările de la data de 24 ianuarie 2012, a invocat, greșita calificare a cererii, instanța nu pus niciodată în discuție greșita calificare a acțiunii pe care a înțeles să o formuleze, doar respingând-o ca inadmisibilă. Procedând astfel instanța i-a încălcat accesul la justiție.

A arătat în continuare că instanța de judecată, ignorând precizările depuse la 24 ianuarie 2012, l-a prejudiciat, reținând greșit situația de fapt, temeiurile de drept, argumentele din considerente nefiind aplicabile speței, astfel că soluția este greșită.

întrucât recurentul nu a indicat temeiul de drept în baza căruia a solicitat casarea deciziei atacate, înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 306 alin. (3), constată că dezvoltarea motivelor face posibilă încadrarea lor în art. 304 pct. 5 raportat la art. 129 alin. (4) și (5) C. proc. civ. și art. 112 C. proc. civ.

Recursul este fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Art. 304 pct. 5 C. proc. civ. prevede că hotărârea atacată poate fi casată atunci când instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.

Art. 5 alin. (2) C. proc. civ. declară nule actele care se îndeplinesc de un judecător cu neobservarea formelor legale, cu nesocotirea dispozițiilor legale de formă și de fond, cu nerespectarea regulilor de desfășurare a procesului civil, în condițiile în care partea dovedește existența unei vătămări care nu se poate înlătura decât prin anularea actului.

Art. 105 C. proc. civ. reprezintă dreptul comun în materia nulității actelor de procedură și, raportând motivele din recurs la acest text de lege, se constată că prin neluarea în discuție a precizărilor formulate la 24 ianuarie 2012 în apărare, în calea de atac a apelului, instanța i-a încălcat reclamantului dreptul la apărare.

Judecata greșită a pricinii de către instanța de apel, care nu a pus în discuția părților susținerile apelantului prin precizările din 24 ianuarie 2012 cu privire la calificarea acțiunii, confirmă nesocotirea dispozițiilor procedurale și nerespectarea dreptului apelantului la apărare.

Insuficienta cercetare a cauzei, nesocotirea dreptului la apărare, imposibilitatea instanței de recurs de a exercita controlul judiciar de nelegalitate pe aspectele invocate de recurent, dovedesc existența vătămării reclamantului, vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin casarea hotărârii atacate.

Așa fiind, conform art. 304 pct. 5 C. proc. civ. hotărârea atacată s-a casat, și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4523/2012. Civil