ICCJ. Decizia nr. 5177/2012. Civil. Legea 10/2001. Revizuire - Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 5177/2012
Dosar nr. 8759/1/2011
Şedinţa publică din 11 septembrie 2012
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra cererii de revizuire de faţă, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 11 ianuarie 2010, reclamantele A.A.N. şi A.C.C.R. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Judeţean Mehedinţi, Primăria Drobeta-Turnu Severin şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 71,5 mp aflat în indiviziune, din totalul de 242 mp, teren aferent parterului retrocedat în baza Legii nr. 112/1995 din imobilul situat în Drobeta-Turnu Severin.
Prin Sentinţa civilă nr. 327 din 15 iunie 2010, Tribunalul Mehedinţi a admis excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor Instituţia Prefectului Mehedinţi, Consiliul Judeţean Mehedinţi şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, respingând acţiunea faţă de aceste pârâte, pentru lipsă de calitate procesuală pasivă, iar pe fond a respins, ca neîntemeiată, acţiunea reclamantelor.
Prin Decizia civilă nr. 369 din 4 noiembrie 2010, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondat, apelul reclamantelor împotriva sentinţei anterior arătată.
Prin Decizia civilă nr. 6637 din 30 septembrie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală a constatat nulitatea recursului declarat de reclamante împotriva Deciziei civile nr. 369 din 4 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Craiova.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire A.C.C.R., întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., arătând că instanţele nu au analizat raportul de expertiză efectuat în cauză şi nici probele administrate, impunându-se casarea hotărârilor pronunţate în fond şi apel, cu efectul restituirii terenului în suprafaţă de 71,50 mp aferent parterului imobilului restituit deja în temeiul Legii nr. 112/1995.
Cererea de revizuire este inadmisibilă, pentru următoarele argumente:
Revizuirea reprezintă acea cale extraordinară de atac de retractare ce oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătoreşti definitive care se vădeşte a fi greşită în raport cu unele împrejurări de fapt survenite după pronunţarea acesteia.
Retractarea unei hotărâri judecătoreşti definitive produce efecte grave pentru părţi şi pentru stabilitatea raporturilor juridice civile, astfel încât legea reglementează această cale de atac numai în cazuri strict determinate.
Pe de altă parte însă, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situaţii excepţionale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanţa sa.
Obiectul revizuirii este determinat chiar prin dispoziţiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., text legal potrivit căruia se poate solicita revizuirea „unei hotărâri rămasă definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul".
Din textul citat rezultă că pentru hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţe de recurs, legiuitorul a impus o condiţie specială, în sensul că aceste hotărâri pot forma obiect al unei cereri de revizuire numai dacă prin ele se evocă fondul cauzei.
O instanţă de recurs evocă fondul cauzei atunci când, statuând în drept în mod diferit faţă de modalitatea în care au făcut-o instanţele anterioare, pronunţă o soluţie proprie şi diferită de cele anterior date în aceeaşi cauză.
În categoria hotărârilor care evocă fondul intră toate hotărârile prin care tribunalele şi curţile de apel rejudecă fondul după casare.
per a contrario, nu au acest caracter şi nu pot fi atacate pe calea extraordinară de atac a revizuirii hotărârile prin care s-a respins recursul, prin care s-a dispus casarea cu trimitere sau prin care recursul s-a constatat nul.
Analizând actele şi lucrările dosarului, se constată că în speţă, prin decizia ce se tinde a fi revizuită, s-a constatat nulitatea recursului declarat de revizuenta din prezenta cauză împotriva Deciziei civile nr. 369 din 4 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Craiova.
Aşa fiind, se constată că nu este îndeplinită o condiţie generală de admisibilitate a cererii de revizuire, condiţie impusă de art. 322 C. proc. civ., şi anume aceea ca hotărârea dată în recurs să evoce fondul, situaţie în raport de care analizarea altor condiţii specifice reglementate de cazul de revizuire invocat devine inutilă.
Pentru aceste considerente, cererea de revizuire va fi respinsă, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A.C.C.R. împotriva Deciziei nr. 6637 din 30 septembrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 septembrie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 5176/2012. Civil. Actiune in raspundere... | ICCJ. Decizia nr. 5174/2012. Civil. Constatare nulitate act... → |
---|