ICCJ. Decizia nr. 6474/2012. Civil. Completare/lămurire dispozitiv. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 6474/2012
Dosar nr. 902/1/2012
Şedinţa publică din 23 octombrie 2012
Deliberând asupra recursului de faţă, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 43 din 14 ianuarie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, s ecţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de Ministerul Economiei şi Finanţelor.
S-a admis acţiunea reclamanţilor S.G., T.T., S.I., G.G., G.F., N.C., J.M., V.M., N.E., P.C.I.G., B.C., B.M., N.V., D.C., M.C., G.I., S.D., G.A., L.C., B.I.D., M.D.M., B.D.S., N.R.A., C.N.A., G.E.C., V.M.I., R.E., R.M.G., S.T.M., S.C., V.D.I., C.G.M., G.M., N.A.M., C.G.R., V.C., N.M.F., S.M., P.N., I.N.V., R.M., P.S.M., T.N.D., P.M., V.I.M., H.T.I. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
S-a dispus obligarea pârâţilor Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la plata despăgubirilor constând în sporul de 50% din salariul brut lunar pe perioada 01 septembrie 2007 până în prezent şi în viitor, sumă reactualizată cu coeficientul de devalorizare monetară la care să se adauge şi dobânda legală, iar pentru reclamantul D.M. despăgubirile se vor acorda cu începere de la 25 aprilie 2008, pentru reclamanta P.L. cu începere de la 18 februarie 2008, pentru reclamanta C.M. cu începere de la 01 iulie 2008, pentru reclamantul V.L. cu începere de la 01 august 2008 şi pentru reclamanta P.G. cu începere de la 01 august 2008, până în prezent şi pentru viitor, reactualizate cu coeficientul de devalorizare monetară, plus dobânda legală.
S-a admis cererea de chemare în garanţie a Ministerului Economiei şi Finanţelor şi s-a dispus obligarea acestuia să aloce fondurile necesare achitării sumelor solicitate de reclamanţi.
Petenţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj au formulat cerere de suspendare provizorie a executării sentinţei civile nr. 43 din data de 14 ianuarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Prin decizia nr. 1 din 26 septembrie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, s-a admis cererea de suspendare provizorie a executării, formulată de petentul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj în contradictoriu cu creditorii.
S-a dispus suspendarea provizorie a executării sentinţei nr. 43 din 14 ianuarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, până la soluţionarea cererii de suspendare formulate potrivit art. 6 alin. (4) din O.G. nr. 22/2002, modificată prin Legea nr. 92/2011.
S-a fixat termen pentru soluţionarea cererii de suspendare la data de 03 noiembrie 2011 cu citarea părţilor.
Prin sentinţa nr. 2 din 10 noiembrie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, s ecţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a respins cererea de suspendare provizorie a executării silite, respectiv de acordare a unui termen de graţie privind sentinţa civilă nr. 43 din 14 ianuarie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, formulată de petenţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj în contradictoriu cu intimaţii creditori.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată a le instituţiilor publice stabilite prin titluri executorii, art. 2 prevede: dacă executarea creanţei stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituţia debitoare este obligată ca în termen de 6 luni să facă demersurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţia de plată.
Cum în speţă nu s-a făcut dovada că instituţia debitoare a făcut demersurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţia de plată în punerea în executare a hotărârii judecătoreşti ce stabileşte în sarcina sa obligaţii de plată, Curtea de apel a respins cererea de suspendare a executării silite, respectiv de acordare a unui termen de graţie.
Cu privire la cererea de completare dispozitiv privind sentinţa civilă nr. 2 din 10 noiembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, s ecţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a reţinut că prin această hotărâre s-a respins cererea de suspendare provizorie a executării silite, respectiv de acordare a unui termen de graţie privind sentinţa civilă nr. 43 din 14 ianuarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, formulată de petenţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj în contradictoriu cu intimaţii creditori.
Prin cererea de faţă, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a solicitat completarea dispozitivului sentinţei civile nr. 2 din 10 noiembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în sensul că instanţa nu s-a pronunţat şi asupra cererii privind continuarea executării silite invocând dispoziţiile art. 2812 C. proc. civ. şi completarea dispozitivului în sensul solicitat.
Faţă de modul de soluţionare a cauzei, respectiv a sentinţei civile nr. 2 din 10 noiembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în sensul anterior arătat, adică de respingere a cererii de suspendare provizorie a executării silite, respectiv de acordare a unui termen de graţie privind sentinţa civilă nr. 43 din 14 ianuarie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, cu motivarea respectivă care face parte intrinsecă cu privire la soluţia pronunţată, s-a apreciat că se impune a fi respinsă şi cererea privind suspendarea continuării executării silite, ca neîntemeiată.
Totodată, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a formulat în cauză o cerere de îndreptare eroare materială strecurată în dispozitivul sentinţei civile nr. 1 din 26 septembrie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, motivată de următoarele considerente:
În fapt, prin cererea de chemare în judecată a solicitat instanţei în conformitate cu art. 6 alin. (5) din O.G. nr. 22/2002, modificată prin Legea nr. 92/2011, suspendarea provizorie a executării silite pornită de BEJ T.N.T. în dosarul de executare din 2011 şi în conformitate cu art. 6 alin. (4) din O.G. nr. 22/2002, modificată prin Legea nr. 92/2011, suspendarea continuării executării silite până la soluţionarea prin hotărâre definitivă şi irevocabilă a cererii privind acordarea termenului de graţie şi, respectiv de acordare a unui termen de graţie pentru obligaţia de piaţă în suma de 95.746,89 RON şi de stabilire a unor termene de plată eşalonată a acestei obligaţii, în sensul art. 6 alin. (1) din O.G. nr. 22/2002, modificată prin Legea nr. 92/2001, cu respectarea dispoziţiilor imperative ale O.U.G. nr. 71/2009, O.U.G. nr. 45/2010 şi ale actelor normative de eşalonare ulterioară.
La termenul de judecată din 26 septembrie 2011, Curtea de Apel Craiova a soluţionat cererea şi prin decizia nr. 1/2011, pronunţată în Dosarul nr. 1610/54/2011, a admis cererea de suspendare provizorie a executării, până la soluţionarea prin hotărâre definitivă şi irevocabilă a cererii de suspendare formulată potrivit alin. (4) din acelaşi act normativ şi a acordat termen pentru soluţionarea celuilalt capăt al cererii de chemare în judecată.
Hotărârea instanţei nu este supusă niciunei căi de atac [art. 6 alin. (5)].
Prin decizia nr. 1 din data de 12 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, a admis cererea de completare dispozitiv privind sentinţa civilă nr. 2 pronunţată de Curtea de Apel Craiova la data de 10 noiembrie 2011, în Dosarul nr. 1610/54/2011, formulată de consilier juridic K.A., privind suspendarea provizorie a executării sentinţei civile nr. 43 din 14 ianuarie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 1568/54/2008, formulată de petenţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj în contradictoriu cu intimaţii creditori, în sensul că a respins şi cererea privind suspendarea continuării executării silite.
A respins cererea de îndreptare eroare materială strecurată în dispozitivul deciziei civile nr. 1 din 26 noiembrie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca neîntemeiată.
A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut următoarele:
Aşa cum rezultă din practicaua hotărârii, instanţa a analizat cererea de suspendare provizorie a executării sentinţei civile nr. 43 din 14 ianuarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 1568/54/2008.
Prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâţii, suspendarea continuării executării silite a sentinţei civile nr. 43 din 14 ianuarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 1568/54/2008, motivată de adresa din 15 iulie 2011 (anexată) emisă în dosarul de executare din 2011 transmisă Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 29 iulie 2011, prin care BEJ T.N.T. a comunicat că a procedat la poprirea conturilor deţinute de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, la D.G.F.P. Craiova - Activitatea de Trezorerie şi contabilitate Publică, până la concurenţa sumei totale de 95.746,89 RON, în favoarea creditoarelor V.M.I., R.M.G. şi I.N.V.
Se poate observa că instanţa a conceptat şi alţi creditori decât cei cu care înţelege să se judece petenţii, astfel că eroarea privind numele şi calitatea părţilor poate fi îndreptată potrivit art. 281 C. proc. civ. de către instanţa care a pronunţat hotărârea.
Totodată, instanţa a constatat că cererea de îndreptare eroare materială formulată în cauză este nefondată.
Art. 281 C. proc. civ. invocată în cauză în sprijinul acestei cereri arată că erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.
S-a reţinut astfel, că la dosar există cererea de suspendare provizorie şi suspendarea continuării executării silite, respectiv de acordare a unui termen de graţie formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, în temeiul art. 1, art. 6 alin. (1), (2), (4), (5) şi (6), art. 7 din O.G. nr. 22/2002 cum a fost modificată prin Legea nr. 92/2011 rap. la art. 1 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 71/2009 cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 45/2010 şi O.U.G. nr. 113/2010, cu aplicarea art. 17 din Legea nr. 146/1997, republicată, formulată de reprezentantul legal, Procurorul General în ce priveşte măsura popririi înfiinţată la cererea creditorilor V.M.I., R.M.G. şi alţii în baza sentinţei civile nr. 43 din 14 ianuarie 2009 anexată, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosar nr. 1568/54/2008 asupra conturilor Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj pentru suma de 95.746,89 RON indisponibilizată de D.G.F.P. Craiova - Activitatea de Trezorerie şi contabilitate Publică din conturile Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, de cheltuieli materiale, de organizare şi funcţionare în dosarul de executare din 2011 al BEJ T.N.T.
Faţă de obiectul cererii de suspendare provizorie şi de suspendare a continuării executării silite în care nu se face referire doar la creditorii V.M.I. şi R.M.G., făcându-se menţiunea şi alţii, rezultă indubitabil că petenţii au avut în vedere şi ceilalţi creditori şi din această cauză respectivii au fost conceptaţi în cauză, întrucât au calitate procesuală, respectiv interes.
Pe cale de consecinţă, instanţa a apreciat că cererea de îndreptare eroare materială formulată în cauză nu îndeplineşte cerinţele prev. de art. 281 C. proc. civ. anterior arătate, urmând în consecinţă, a fi respinsă, ca neîntemeiată.
Împotriva deciziei nr. 1 din data de 12 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, a declarat recurs petentul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 7 şi 8 C. proc. civ., considerând-o nelegală şi netemeinică.
În motivarea recursului, petentul a arătat că în mod greşit s-a respins primul petit al cererii sale, pe considerentul că aşa este menţionat în acţiunea introductivă.
Se poate observa că instanţa a conceptat şi alţi creditori decât cei care au solicitat înfiinţarea popririi, astfel că eroarea privind numele şi calitatea părţilor poate fi îndreptată, potrivit art. 281 C. proc. civ., de către instanţa care a pronunţat hotărârea, astfel că cererea este întemeiată.
În al doilea rând, petentul a arătat că, faţă de omisiunea de a se pronunţa asupra petitului nr. 2 al cererii de chemare în judecată, instanţa de fond a admis cererea de completare dispozitiv şi a respins cererea privind suspendarea continuării executării, fără însă a motiva sub nicio formă soluţia.
Faptul că hotărârea nu cuprinde motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, precum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor, face ca hotărârea nelegală să fie lovită de nulitate, conform art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
Referitor la fondul cauzei, recurentul-petent a arătat că argumentele şi dovezile aduse de Ministerul Public în susţinerea cererilor de suspendare a continuării executării silite până la soluţionarea prin hotărâre irevocabilă a acţiunii principale nu au fost analizate de către instanţa de fond, deşi disp. art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. statuează că susţinerile părţilor nu pot fi înlăturate decât motivat, atât în drept, cât şi în fapt.
La termenul din data de 23 octombrie 2012, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei sale materiale în judecarea recursului, ce se impune a fi analizată cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ.
Se constată competenţa Curţii de Apel Craiova, în soluţionarea recursului de faţă, având în vedere argumentele de succed:
Prin dispoziţiile art. 1 ale O.U.G. nr. 75/2008 se stipula că cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivit O.U.G. nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare (...) sunt soluţionate, în primă instanţă, de curţile de apel.
Corelativ, alin. (2) al textului prevedea că recursul declarat împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, se judecă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Curtea Constituţională a stabilit însă că atât dispoziţiile art. 1, cât şi cele ale art. 2 ale O.U.G. nr. 75/2008 contravin exigenţelor art. 21 alin. (3) şi respectiv art. 115 alin. (4) şi (6) din Legea fundamentală, prin Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009 constatându-se că acestea sunt neconstituţionale.
Ca atare, s-a revenit la competenţele anterioare edictării actului normativ mai sus citat, stabilite prin dispoziţiile legale în vigoare la data introducerii acţiunii - ce viza obligarea pârâţilor la plata actualizată în favoarea reclamanţilor a sporului de risc şi suprasolicitare neuropsihică.
Sentinţa civilă nr. 43 din 14 ianuarie 2009 - titlul executoriu în cauză - a fost pronunţată de către Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Prin decizia nr. 1 din 26 septembrie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, s-a admis cererea de suspendare provizorie a executării, formulată de petentul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj în contradictoriu cu creditorii.
Prin sentinţa nr. 2 din 10 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a dispus respingerea cererii de suspendare provizorie a executării silite, respectiv de acordare a unui termen de graţie privind sentinţa civilă nr. 43 din 14 ianuarie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, formulată de petenţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj în contradictoriu cu intimaţii creditori.
Cu privire la aceste din urmă hotărâri, petentul Ministerul Public a formulat cerere de completare a dispozitivului, precum şi cerere de îndreptare a erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinţei civile menţionate.
Cele două cereri ale petentului au fost soluţionate prin decizia nr. 1 din data de 12 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, supusă prezentului recurs.
Recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. 43 din 14 ianuarie 2009 (titlul executoriu în cauză) a fost soluţionat tot de către Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin decizia nr. 3832 din 11 iunie 2009.
Cât priveşte cererea de faţă, ea ţine de executarea silită, ultima fază a procesului civil, ulterioară recunoaşterii judecătoreşti a dreptului afirmat prin acţiune.
Or, nu există niciun argument de lege lata ca în această etapă procesuală, menită să obţină realizarea hotărârii definitive, competenţele să fie diferite, faţă de cele care au fost stabilite pentru soluţionarea fondului cauzei.
Aşa fiind, cum Curtea de apel a fost instanţa care a soluţionat calea extraordinară de atac în litigiul prin care s-a realizat efectiv dreptul subiectiv pretins, aceleiaşi instanţe îi revine şi competenţa soluţionării recursului declarat împotriva unei hotărâri pronunţată în etapa executării silite, ca fază succesivă a procesului civil.
În acelaşi fel s-a pronunţat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin deciziile nr. 2489 din 03 aprilie 2012, nr. 3164 din 09 mai 2012, nr. 3222 din 10 mai 2012, nr. 4107 din 05 iunie 2012, nr. 4604 din 19 iunie 2012, nr. 5175 din 11 septembrie 2012.
În considerarea celor ce preced, urmează a se declina competenţa soluţionării recursului declarat de petentul Ministerul Public împotriva deciziei nr. 1 din data de 12 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Craiova, în favoarea Curţii de Apel Craiova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de petentul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei nr. 1 din data de 12 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, în favoarea Curţii de Apel Craiova.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6473/2012. Civil. Actiune in raspundere... | ICCJ. Decizia nr. 6392/2012. Civil → |
|---|
