ICCJ. Decizia nr. 6356/2012. Civil. Expropriere. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 6356/2012
Dosar nr. 8166/108/2010
Şedinţa publică din 18 octombrie 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Tribunalul Arad, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 205 din 17 februarie 2011, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului C.C., invocată de pârâtul Statul Român, reprezentat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin C.N.A.D.N.R. SA Bucureşti; a respins acţiunea civilă formulată de reclamant împotriva pârâtului pentru obligarea la plata despăgubirilor aferente exproprierii.
Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, prin decizia civilă nr. 1008 din 08 septembrie 2011, a respins apelul declarat de către reclamantul C.C., împotriva sentinţei civile nr. 205 din 17 februarie 2011.
Împotriva deciziei civile mai sus menţionată a declarat recurs: C.C., în calitate de reclamant, în contradictoriu cu Statul Român, prin C.N.A.D.N.R. SA.
În şedinţa publică din data de 18.10.2012, instanţa a pus în discuţia părţilor nulitatea recursului declarat de reclamantul C.C., din perspectiva imposibilităţii încadrării criticilor în motivele de nelegalitate reglementate în mod limitativ de dispoziţiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.
Deliberând cu prioritate asupra nulităţii recursului, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 302 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar potrivit art. 306 alin. (3) C. proc. civ., indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unui dintre motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
per a contrario, dacă dezvoltarea motivelor de recurs nu face posibilă încadrarea lor într-unul dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., sancţiunea care intervine este nulitatea recursului.
În speţă, nu numai că recurentul C.C. nu s-a conformat exigenţelor prevăzute de art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., indicând, decât formal, motivele de nelegalitate prevăzute de pct. 9 al art. 304 C. proc. civ. pe care îşi întemeiază recursul, dar nu a formulat nici critici care să poată fi încadrate, din oficiu, în vreunul dintre cazurile de casare sau de modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Astfel, în cuprinsul cererii de recurs deduse judecăţii nu se găsesc veritabile critici ale deciziei pronunţate în apel, care fac obiectul recursului, ceea ce ar fi presupus indicarea punctuală, de către reclamant, a motivelor de nelegalitate, prin raportare la soluţia pronunţată în apel şi la argumentele folosite de instanţă, în fundamentarea acesteia.
Modalitatea de motivare a recursului adoptată de către recurent constă practic într-o însuşire de afirmaţii, care, nefiind structurate din punct de vedere juridic, sunt imposibil de încadrat în vreunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru exercitarea controlului judiciar de recurs.
Cererea de recurs care a învestit Înalta Curte cuprinde numai simple afirmaţii privitoare la obligarea pârâtului Statul Român, prin C.N.A.D.N.R. SA, la plata, către reclamantul C.C., a despăgubirilor stabilite pentru terenul în suprafaţă de 6.322 m.p. situat în extravilanul municipiului Arad.
Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Având în vedere că recursul nu poate fi analizat în afara cadrului restrictiv al art. 304 pct. 9 C. proc. civ., iar pârâtul nu a formulat critici care să poată fi circumscrise acestui cadru legal şi că nu se pot decela motive de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează să constate nulitatea recursului declarat de reclamantul C.C., împotriva deciziei civile nr. 1008 din 08 septembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, conform art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., coroborat cu art. 306 alin. (3) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de reclamantul C.C. împotriva deciziei civile nr. 1008 din 08 septembrie 2011 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6359/2012. Civil. Actiune în daune... | ICCJ. Decizia nr. 6354/2012. Civil. Revendicare imobiliară.... → |
|---|
