ICCJ. Decizia nr. 680/2012. Civil. Actiune in raspundere delictuala. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 680/2012
Dosar nr. 772/44/2010
Şedinţa publică din 6 februarie 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 729 din 31 martie 2010 Tribunalul Galaţi a respins ca nefondate excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului C.D. şi a lipsei calităţii procesuale active a reclamantei.
S-a admis acţiunea civilă promovată de reclamanta B.D. în contradictoriu cu pârâţii C.D. şi C.J.
Au fost obligaţi pârâţii să plătească reclamantei suma de 140.000 Euro sau echivalentul în monedă naţională a acestei sume valutare calculată la data punerii în executare a hotărârii reprezentând avans pentru imobil (135.000 euro) şi contravaloarea îmbunătăţirilor la imobil (5000 Euro).
Au fost obligaţi pârâţii să plătească reclamantei suma de 4100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
S-a reţinut în motivarea sentinţei că reclamanta i-a notificat de mai multe ori pe pârâţi pentru perfectarea vânzării cumpărării şi la expirarea termenului prevăzut în promisiunea de vânzare cumpărare – respectiv septembrie 2008 – le-a solicitat restituirea avansului de 135.000 Euro.
S-a dovedit cu probele administrate că în perioada cât a locuit în apartament reclamanta a făcut o serie de îmbunătăţiri (a montat uşă metalică şi geamuri, a schimbat feroneria la două uşi, a înlocuit geamurile cu mahon, a montat termopane, a refăcut o cadă) evaluate la 5000 Euro.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâţii C.J. şi C.D. iar prin decizia civilă nr. 9 din 19 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Galaţi s-a respins apelul pârâţilor avându-se în vedere următoarele considerente:
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei în mod corect instanţa de fond a constatat că aceasta a încheiat promisiunea de vânzare cumpărare în nume propriu şi nu în considerarea calităţii de avocat în cadrul cabinetului individual de avocatură.
Ştampila şi antetul pe înscrisul respectiv nu au relevanţă cu privire la persoana care a încheiat actul aşa cum corect a motivat instanţa de fond.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului C.D. în speţă sunt aplicabile disp. art. 32 C. fam. potrivit cărora soţii răspund de bunurile comune pentru obligaţiile contractate de fiecare dintre soţi pentru îndeplinirea nevoilor obişnuite ale căsniciei.
Nu se poate reţine susţinerea pârâţilor că numita C.J. a încheiat un act de dispoziţie care excede textului de lege susmenţionat câtă vreme la data încheierii actului era căsătorită cu pârâtul C.D.
Reclamanta i-a notificat pe pârâţi pentru perfectarea actelor de vânzare cumpărare după ce la data de 12 septembrie 2008 a primit de la Parchet pentru pârâtul C.D. o comunicare că împotriva acestuia se formulase plângere penală de către numita P.R. în legătură cu imobilul în litigiu.
Instanţa de apel a reţinut că răspunsurile la interogatoriu luat de reclamantă pârâţilor – filele 40 – 41 dosar nr. 6398/2008 al Tribunalului Galaţi confirmă susţinerile acesteia în legătură cu sumele de bani virate în trei tranşe însumând 135.000 Euro.
În ceea ce priveşte îmbunătăţirile făcute de reclamantă la imobil acestea au fost dovedite cu declaraţiile martorilor J.A. şi C.O. – filele 44 – 45 ale aceluiaşi dosar şi înscrisurile – chitanţele privind materialele achiziţionate (filele 47 – 51).
Aceste îmbunătăţiri au sporit valoarea imobilului reclamanta efectuându-le de bună credinţă că va reuşi să-l cumpere potrivit promisiunii de vânzare cumpărare.
Pentru efectuarea acestor îmbunătăţiri nu era nevoie de acordul pârâţilor aşa cum susţin aceştia în motivarea apelului neexistând nici o convenţie în acest sens.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâţii C.J. şi C.D. solicitând modificarea ei în sensul admiterii apelului astfel cum a fost formulat.
Criticile aduse hotărârii instanţei de apel sunt de fapt criticile cuprinse în motivele de apel şi vizează nelegalitatea ei sub următoarele aspecte:
Astfel recurenţii susţin că instanţa nu a examinat apărările lor, iar hotărârea nu cuprinde analiza acestor apărări şi nici motivele pentru care acestea au fost înlăturate, susţinându-se nemotivarea hotărârii cu atât mai mult cu cât au fost soluţionate greşit excepţiile invocate de ei, atât cea privind calitatea procesuală activă a reclamantei, cât şi cea a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului C.D. care nu apare ca parte contractantă în înscrisul ce cuprinde promisiunea de vânzare – cumpărare.
În aceeaşi idee, se susţine că instanţa a făcut o greşită interpretare şi aplicare a legii raportat la dispoziţiile art. 32 C. fam.
Pe fondul cauzei, recurenţii susţin că soluţia adoptată de instanţa de apel este nemotivată şi cuprinde motive străine pricinii, cu atât mai mult cu cât nu a fost analizată şi conduita culpabilă a reclamantei în neperfectarea convenţiei.
Recurentul mai învederează că,instanţa a făcut şi o greşită interpretare a contractului şi a clauzelor lui, cu atât mai mult cu cât obligaţia de predare a imobilului a fost respectată de către pârâţi, iar promitentul cumpărător a fost cel care a nesocotit clauzele contractuale.
În ce priveşte îmbunătăţirile efectuate, se susţine că au fost făcute fără acordul părţilor şi că de fapt ele nu au caracterul unor îmbunătăţiri necesare, ci ele au fost efectuate doar în vederea sporirii confortului reclamantei.
Examinând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, a dispoziţiilor art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ. Înalta Curte, reţine următoarele:
Instanţa de apel a examinat cauza prin prisma principiului tantum devolutum quantum apellatum.
De altfel este de reţinut că aceleaşi critici din apel sunt susţinute şi ca motive de recurs, şi respectiv de nelegalitate.
Astfel în ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei instanţa de apel a reţinut că aceasta a încheiat promisiunea de vânzare cumpărare în nume propriu şi nu în considerarea calităţii de avocat în cadrul cabinetului individual de avocatură.
Ca atare, instanţa a analizat excepţia sus evocată, ca de altfel şi cea legată de lipsa calităţii procesuale pasive a recurentului de azi, cu referire explicită chiar la dispoziţiile art. 32 C. fam., analizând raporturile juridice dintre părţi prin prisma răspunsurilor de la interogatoriul luat de reclamantă pârâţilor – filele 40 – 41 dosar nr. 6398/2008 al Tribunalului, precum şi împrejurărilor efective derulate între părţi în ce priveşte situaţia imobilului din litigiu.
Or, în aceste condiţii, hotărârea instanţei de apel se circumscrie exigenţelor prevăzute de art. 261 pct. 5 C. proc. civ., fiind arătate atât motivele de fapt cât si de drept ce au format convingerea instanţei.
Motivarea unei hotărâri nu este o problemă de volum ci una de esenţă, ea vizează stabilirea în concret, clar şi concis, a stării de fapt, urmând o ordine cronologică, însemnând de fapt încadrarea unei situaţii particulare, de speţă, în cadrul prevederilor generale şi abstracte ale unei legi.
Din perspectiva celor expuse, nu sunt incidente nici dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
Nefondate sunt şi criticile ce vizează neanalizarea apărărilor formulate în cauză, cu atât mai mult cu cât instanţa a examinat şi natura, respectiv caracterul îmbunătăţirilor efectuate în cauză, ce faptic au sporit valoarea imobilului, fiind efectuate cu bună credinţă în considerarea chiar a clauzelor promisiunii de vânzare cumpărare.
Din această perspectivă instanţa de apel a reţinut în mod corect că pentru efectuarea acestor îmbunătăţiri nu era nevoie de acordul pârâţilor câtă vreme nu a existat o astfel de convenţie în acest sens.
Astfel din perspectiva celor expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs invocate şi nici dispoziţiile art. 304 pct. 7 si 9 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Cu majoritate de voturi:
Respinge recursul declarat de pârâţii C.J. şi C.D. împotriva deciziei nr. 9/A din 19 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Galaţi – secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 februarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 676/2012. Civil. Expropriere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 682/2012. Civil. Drepturi băneşti. Recurs → |
|---|
