ICCJ. Decizia nr. 703/2012. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 703/2012
Dosar nr. 16410/3/2008
Şedinţa publică din 07 februarie 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin dispoziţia nr. 7434 din 12 februarie 2007, Primarul General al Municipiului Bucureşti, a restituit în natură persoanelor îndreptăţite C.A. şi C.F., o suprafaţă de 139 m.p., teren situat în Bucureşti, str. Jean Steriadi, din totalul de 180 m.p., cât fuseseră solicitaţi pe calea notificării.
La 2 mai 2008, cei în cauză au solicitat anularea dispoziţiei şi obligarea pârâtului Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, la restituirea în natură a suprafeţei de 150 m.p., din totalul suprafeţei preluate din care 30 m.p., au fost expropriaţi prin decretul Consiliului de Stat nr. 836/1969, suprafaţă care (deşi, se arată, a intervenit un act de „naţionalizare”) a rămas în posesia reclamantelor care şi-au exercitat continuu toate atributele dreptului de proprietate.
Investit în primă instanţă, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin sentinţa nr. 449 din 1 aprilie 2010 a respins ca neîntemeiată contestaţia, reţinând că din suprafaţa de 180 m.p., preluată de stat, o porţiune de 41 m.p., sunt ocupaţi de trotuar, astfel că reclamanţilor nu le poate fi restituită în natură decât diferenţa de 139 m.p.
Cât priveşte suprafaţa de 17 m.p. teren aflat în proprietatea reclamanţilor, s-a constatat că aceştia au cumpărat-o în anul 1998, astfel că această porţiune de teren în mod evident, nu poate face obiectul dispoziţiilor Legii nr. 10/2001.
În legătură cu alte două parcele - de 18,81 m.p. şi respectiv 11,32 m.p., situate la sud de lotul principal - reclamanţii nu au făcut dovada calităţii lor de proprietari şi nici a preluării, în perioada anterioară a anului 1989.
Soluţia a fost menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, care, prin decizia nr. 20/ A din 20 ianuarie 2011, în esenţă cu aceeaşi motivare, a respins apelul formulat în cauză de reclamanţi.
Împotriva deciziei din apel au declarat recurs reclamanţii C.F. şi C.A. care, invocând temeiul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., critică hotărârile date în cauză, după cum urmează:
- s-a dispus în mod greşit asupra suprafeţei terenului care poate fi restituit în natură, în condiţiile în care au reuşit să facă dovada prin probele administrate că numai 21,53 m.p., sunt afectaţi construirii trotuarului, alături de alte suprafeţe expropriate de la diverşi proprietari.
- deşi deţin în fapt, 156 m.p. li s-au restituit doar 139 m.p.
- la data preluării deţineau, cu titlu, 180 m.p., afectaţi de expropriere fiind doar 21,53 m.p., iar nu 30 m.p., cum în mod greşit, s-a reţinut.
- au făcut dovada, cu actele emise de la Circumscripţia Financiară, că plătesc impozit pentru suprafaţa totală de 180 m.p. teren.
Recursul se priveşte ca nefondat, urmând a fi respins, în considerarea celor ce succed.
Este de necontestat că reclamanţii au fost proprietarii terenului în suprafaţă totală de 180 m.p. situat în Bucureşti, Intrarea Ion Şulea, fostă Tudor Vladimirescu, dobândit la 20 ianuarie 1959, prin act autentic de vânzare-cumpărare, de la numiţii S.I.C. şi S.D.A.
Ulterior, din această suprafaţă de teren a fost expropriată o porţiune de 30 mp, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 836 din 10 decembrie 1969 (cu scopul declarat al amenajării unei artere stradale, respectiv a unui trotuar), iar la 13 februarie 1976 Consiliul Popular al Municipiului Bucureşti a acceptat oferta de donaţie făcută de contestatori, pentru întreaga suprafaţă de 180 m.p.
După decembrie 1989, cei în cauză au achiziţionat mai multe suprafeţe de teren, între care şi parcela de 17 m.p., dobândită prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 15 iunie 1998, în legătură cu care în mod corect au reţinut instanţele, că nu poate face obiect al notificării şi implicit nici al restituirii în baza procedurii speciale instituită prin dispoziţiile Legii nr. 10/2001, deoarece nu se încadrează în sfera de reglementare a acestui act normativ, care vizează imobile preluate abuziv de stat, în intervalul 1945 - 1989.
Corect s-a reţinut şi faptul că susţinerea reclamanţilor - în sensul că utilităţile ar afecta doar o porţiune de 21,53 m.p., din totalul terenului preluat - este lipsită de suport probatoriu, în condiţiile în care expertul desemnat de instanţă a relevat că trotuarul aferent arterei stradale, ocupă o suprafaţă de 41 m.p.
De altfel, în sensul acestor concluzii este şi raportul de expertiză extrajudiciară, depus la dosar, care, reconstituind vechiul amplasament al terenului aparţinând fostului imobil din Bucureşti, Intrarea Ion Şulea, actual Jean Steriadi, relevă imposibilitatea restituirii în natură a unei suprafeţe mai mari de 139 m.p., cât s-a reţinut de altfel, şi prin dispoziţia atacată (a se vedea - f. 181 - Dosar nr. 16410/3/2008 al Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă).
Cât priveşte împrejurarea că cei în cauză, au făcut dovada că au rămas în continuare în posesia imobilului donat către Stat, pentru care au şi plătit impozit în tot acest interval, nici aceasta nu este relevantă sub aspectul procedurii speciale instituită prin dispoziţiile Legii nr. 10/2001, în condiţiile în care, aşa cum corect s-a arătat, plata impozitului nu face dovada asupra proprietăţii imobilului impus şi nici nu atrage incidenţa unor măsuri reparatorii peste limitele impuse de actul normativ de reparaţie.
Nu în ultimul rând, suprafaţa de 180 m.p. înscrisă în evidenţele fiscale, ar putea fi justificată prin alipirea la fosta proprietate (din care s-a scăzut suprafaţa expropriată, cu destinaţia de trotuar) a parcelei de 17 m.p., dobândită în anul 1998, prin act autentic cât şi a suprafeţelor, de 18,81 şi respectiv 11,32 m.p., aflate în posesia reclamanţilor dar, pentru care nu s-au prezentat acte juridice valabile, de înstrăinare.
Aşa fiind, în considerarea celor ce preced, recursul urmează a se respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanţii C.A. şi C.F. împotriva deciziei nr. 20 din 20 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 07 februarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 701/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 704/2012. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
