ICCJ. Decizia nr. 701/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 701/2012
Dosar nr. 7248/202/2011
Şedinţa din camera de consiliu de la 7 februarie 2012
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ. asupra conflictului de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Călăraşi la data de 29 decembrie 2010, reclamantul Tribunalul Călăraşi în contradictoriu cu pârâtul B.G., fost asistent judiciar în cadrul Tribunalului Călăraşi, a formulat cerere de întoarcere a executării pentru suma totală de 42.637 lei.
În motivarea cererii, s-a arătat că titlul executoriu în baza căruia s-a efectuat executarea a fost desfiinţat, motiv pentru care se impune formularea acestei cereri de întoarcere a executării.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 4041 alin. (1) C. proc. civ.
Prin încheierea din data de 12 mai 2011, cauza a fost scoasă de pe rol şi înaintată Tribunalului Galaţi, urmare admiterii cererii de strămutare formulată de pârât.
Prin sentinţa civilă nr. 1640 din 14 septembrie 2011, Tribunalul Galaţi a admis excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale a Tribunalului Galaţi, iar cauza a fost înaintată spre competentă soluţionare Judecătoriei Călăraşi.
În motivarea sentinţei, Tribunalul Galaţi a reţinut aplicabilitatea art. 3731 alin. (2) şi art. 400 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se face executarea.
În faţa Judecătoriei Călăraşi, reclamantul Tribunalul Călăraşi a ridicat excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Călăraşi, solicitând declinarea competenţei în favoarea Tribunalului Galaţi şi sesizarea Î.C.C.J. pentru soluţionarea conflictului negativ.
Judecătoria Călăraşi, prin sentinţa civilă nr. 4525 din 25 noiembrie 2011, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, sub aspectul instanţei competente în soluţionarea cererii de întoarcere a executării, textul de lege se referă la instanţa judecătorească competentă potrivit legii, fiind vorba aşadar de competenţa materială de soluţionare a litigiului în primă instanţă.
În speţă, cererea de întoarcere a executării formulată de Tribunalul Călăraşi, în temeiul art. 272 alin. (1) C. muncii, vizează restabilirea situaţiei anterioare pronunţării sentinţei civile nr. 652 din 22 martie 2007 a Tribunalului Călăraşi într-un litigiu de muncă.
Aşadar, cererea privind obligarea pârâtului la restituirea sumei de bani primite în virtutea raporturilor de muncă ce au existat între părţi, în lipsa unor texte de lege speciale care să stabilească o competenţă diferită având în vedere natura relaţiilor dintre părţi, determină incidenţa art. 2 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. şi competenţa tribunalului, complet specializat de litigii de muncă pentru soluţionarea cauzei.
Constatând intervenit conflictul negativ de competentă, Judecătoria Călăraşi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.
Regulatorul de competenţă urmează a fi pronunţat în favoarea Tribunalului Galaţi, pentru următoarele considerente:
Reclamantul Tribunalul Călăraşi a formulat cerere de întoarcere a executării în baza dispoziţiilor art. 4041 alin. (1) C. proc. civ., pentru restabilirea situaţiei anterioare executării, ca urmare a desfiinţării titlului executoriu.
În cauză sunt incidente dispoziţiile art. 4042 alin. (3) C. proc. civ., conform cărora dacă nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare executării de către instanţa care a desfiinţat titlul executoriu, cel îndreptăţit o va putea cere instanţei judecătoreşti competente potrivit legii.
Competenţa de a dispune restabilirea situaţiei anterioare executării revine tribunalului, obiectul constituindu-l restituirea unor drepturi băneşti rezultate dintr-un conflict de muncă soluţionat în primă instanţă de tribunal, conform art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc. civ.
Această soluţie se impune deoarece cererea prin care se solicită repunerea în situaţia anterioară nu vizează însăşi executarea silită, astfel încât să se considere că ea trebuie să fie adresată judecătoriei în circumscripţia căreia s-a făcut executarea (art. 3731 alin. (2) C. proc. civ.). Pretenţia concretă a reclamantului, obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie sume de bani, iar nu însăşi executarea.
Atunci când legiuitorul a vrut ca instanţa de executare să fie competentă, a prevăzut-o în mod expres (de ex. art. 3734, art. 400, art. 411,art. 428, art. 437, art. 460, art. 492, art. 499 C. proc. civ.).
De altfel, nici în condiţiile art. 4042 alin. (2) C. proc. civ. nu se prevede că restabilirea situaţiei anterioare se face de către instanţa de executare. Instanţa care rejudecă fondul va coincide cu instanţa de executare numai dacă s-a dispus casarea cu trimitere spre rejudecare la judecătoria în circumscripţia căreia s-a efectuat executarea.
Faţă de considerentele reţinute, soluţionarea pricinii este de competenţa Tribunalului Galaţi, în favoarea căreia urmează a fi stabilită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 februarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 686/2012. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 703/2012. Civil → |
|---|
