ICCJ. Decizia nr. 7008/2012. Civil. Legea 10/2001. Contestaţie în anulare - Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 7008/2012
Dosar nr. 2337/1/2012
Şedinţa publică din 15 noiembrie 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1790 din 13 martie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul M.C.D. împotriva Deciziei civile nr. 77 din 17 februarie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.
Împotriva deciziei civile mai sus menţionate, reclamantul a formulat contestaţie în anulare, invocând dispoziţiile art. 318 alin. (1) C. proc. civ.
Contestaţia în anulare va fi respinsă pentru următoarele considerente:
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de art. 317 alin. (1) pct. 1 şi 2, contestaţia propriu-zisă, şi de art. 318 C. proc. civ., respectiv contestaţia în anulare specială.
Dispoziţiile art. 318 C. proc. civ. reglementează contestaţia în anulare specială (greşeala materială şi omisiunea cercetării unui motiv de modificare sau casare).
Potrivit art. 318 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., "Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie, când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare".
Prin urmare, acest text de lege reglementează situaţia când instanţa de recurs, prin hotărârea contestată, a admis sau a respins recursul, fără ca aceasta, din greşeală, să analizeze unul sau mai multe motive de recurs.
Contestaţia în anulare nu poate fi primită, deoarece instanţa de recurs a analizat recursul cu care a fost învestită, răspunzând criticilor formulate.
Considerentele deciziei acoperă întreaga problematică juridică a cauzei şi nu este necesar ca instanţa să nominalizeze fiecare act procedural pe care îl verifică sau să facă referiri directe la cauzele Curţii Europene a Drepturilor Omului.
În realitate, contestatorul este nemulţumit de modul cum a fost soluţionat recursul său, dar pe calea contestaţiei în anulare nu se pot valorifica eventualele greşeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor sau de interpretare a unor dispoziţii legale, contestaţia în anulare fiind o cale extraordinară de atac de retractare.
Fiind un text de excepţie, noţiunea de greşeală materială nu trebuie să fie interpretată extensiv.
Instituind acest motiv de contestaţie în anulare, legiuitorul a avut în vedere greşelile materiale cu caracter procedural pe care instanţa le-a omis prin omiterea ori confundarea unor elemente sau a unor date materiale importante.
O asemenea eroare trebuie să fie evidentă şi să fie în legătură cu aspectele formale ale judecăţii, ceea ce, din verificarea deciziei contestate nu se constată în speţă.
Greşeala materială nu trebuie să fie nici rezultatul modului în care instanţa ar fi înţeles să interpreteze un text de lege sau o probă, pentru că altfel s-ar ajunge, pe o cale ocolită, la judecarea încă o dată a aceluiaşi recurs.
Aşa fiind, se va respinge contestaţia în anulare, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia în anulare împotriva Deciziei civile nr. 1790 din 13 martie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, formulată de contestatorii M.C.D., M.M.V. şi M.O.R.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 noiembrie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 7011/2012. Civil. Recalculare pensie.... | ICCJ. Decizia nr. 7005/2012. Civil. Legea 10/2001. Contestaţie... → |
---|