ICCJ. Decizia nr. 1263/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1263/2013
Dosar nr. 13948/301/2012
Şedinţa din camera de consiliu de la 7 martie 2013
Asupra conflictului de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 28 ianuarie 2011, reclamanţii P.M., M.N.O., M.Ş., F.S.V., I.F., D.D. şi D.A.T. au chemat în judecată pe pârâta B.N.R., solicitând obligarea acesteia la plata contravalorii cantităţii de argint şi aur ce a rezultat din cantitatea de 1500 tone minereu şi nisipuri aurifere, cu un conţinut de 13,5 grame aur fin/tonă şi 13,7 grame argint fin/tonă, ce au fost confiscate şi ridicate de fostele organe de miliţie în perioada anilor 1968 - 1971, de la antecesorul lor, D.T., urmând să se constate că reclamanta M.Ş., fiica defunctului, are cota de 2/8, iar ceilalţi reclamanţi, în calitate de nepoţi, au cota de câte 1/8 fiecare. Cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 26 din O.U.G. nr. 190/2000 şi ale art. 480 - 481 C. civ.
Prin Sentinţa civilă nr. 5779 din 05 decembrie 2011, pronunţată în rejudecare, Judecătoria Alba Iulia a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector 3 Bucureşti, reţinând că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 7 alin. (1) C. proc. civ., dat fiind faptul că prezenta acţiune nu poate fi calificată decât ca o acţiune de drept comun, că o cerere împotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanţa sediului ei principal şi că pârâta BNR are sediul în Bucureşti, sector 3.
Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a pronunţat Sentinţa civilă nr. 16550 din 29 octombrie 2012, prin care şi-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Petroşani, reţinând că în raport de dispoziţiile art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 190/2000, persoanele fizice şi juridice ale căror obiecte din metale preţioase au fost preluate abuziv de stat pot solicita restituirea acestora judecătoriei în raza căreia domiciliază ori îşi au sediul, că această normă este de ordin publică şi cum majoritatea reclamanţilor îşi are domiciliul în Petroşani, se impune declinarea competenţei în favoarea acestei judecătorii.
La rândul său, Judecătoria Petroşani a pronunţat Sentinţa civilă nr. 6123 din 13 decembrie 2012, declinându-şi competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Alba Iulia. Constatând ivit conflict negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Petroşani a reţinut că reclamanţii au domiciliile în Alba Iulia, Petroşani, Deva şi Braşov, că, în mod corect, aceştia au înregistrat cererea la Judecătoria Alba Iulia, ţinând seama că antecesorul lor a decedat în comuna Bucium, jud. Alba, că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 14 C. proc. civ. faţă de capătul 2 de cerere privind constatarea calităţii lor de moştenitori, iar toate înscrisurile şi probele ce urmează a fi administrate se găsesc în raza acestei judecătorii.
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 22 alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Cererea dedusă judecăţii are un singur obiect, constând în restituirea cantităţii de argint şi aur ce a rezultat din cantitatea de 1500 tone minereu şi nisipuri aurifere ce au fost confiscate şi ridicate de fostele organe de miliţie în perioada anilor 1968 - 1971, de la antecesorul reclamanţilor, D.T.
Constatarea cotelor succesorale ale reclamanţilor, în raport de clasa de moştenitori din care fac parte, nu poate fi considerat un capăt de cerere distinct, în raport de care să fie stabilită competenţa materială a instanţei.
Acesta este un doar un aspect care lămureşte problema calităţii procesuale active a reclamanţilor, care pot formula cererea de restituire a metalelor preţioase confiscate de la autorul lor, doar în calitate de succesori ai acestuia.
Ca atare, norma de drept care determină instanţa competentă este art. 26 din O.U.G. nr. 190/2000, potrivit căreia „Persoanele fizice şi juridice ale căror obiecte din metale preţioase şi pietre preţioase de natura celor prevăzute la art. 4 au fost preluate abuziv de către stat pot solicita restituirea acestora judecătoriei în raza căreia domiciliază sau îşi au sediul, până la data de 31 decembrie 2009".
Împrejurarea că în primul ciclu procesual, prin Decizia de casare nr. 524 din 17 iunie 2011 Tribunalul Alba, secţia civilă, a statuat că, în speţă, dispoziţiile art. 26 din O.U.G. nr. 190/2000 nu sunt aplicabile, prioritar fiind dreptul internaţional, nu este de natură a înlătura aplicarea normei speciale în materie de competenţă. Această statuare a avut în vedere exclusiv excepţia tardivităţii soluţionată în temeiul acestui text de lege şi în raport de care instanţa de recurs a decis că obiectul acţiunii în restituirea minereului aurifer se circumscrie noţiunii de „bun" în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, astfel încât reclamanţii, în calitate de titulari ai unui bun actual beneficiază de prevederile Convenţiei care conferă dreptul de a revendica oricând bunurile în speţă.
Faţă de faptul că reclamanţii îşi au domiciliile în Alba Iulia, Petroşani, Braşov şi Deva şi că oricare dintre instanţele în circumscripţia cărora se află aceste domicilii ar putea fi competentă, devin incidente dispoziţiile art. 12 C. proc. civ., potrivit cărora reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.
Aşa fiind, actul de voinţă al reclamanţilor, care au înţeles să introducă acţiunea la Judecătoria Alba Iulia, determină competenţa teritorială a acestei instanţe.
Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 martie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1262/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 1261/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
