ICCJ. Decizia nr. 1940/2013. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 1940/2013
Dosar nr. 15958/63/2011
Şedinţa pubilcă de la 16 mai 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Tribunalul Dolj, secţia a ll-a civilă, prin sentinţa nr. 145/2012 din data de 20 martie 2012, a respins ca neîntemeiată acţiunea precizată de reclamanta SC C. SRL, cu motivarea că nu sunt întrunite condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză.
Prin decizia nr. 108/2012 din 10 iulie 2012, Curtea de Apel Craiova, secţia a ll-a civilă, a respins apelul declarat de reclamanta SC C. SRL ca nefondat, reţinând că s-a stabilit exact cantitatea de energie electrică consumată de reclamantă.
Împotriva acestei decizii, reclamanta SC C. SRL a formulat recurs, solicitând admiterea acestuia şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel, invocând drept motive de nelegalitate prevederile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
În argumentarea motivelor de recurs, reclamanta a învederat că situaţia de fapt dedusă judecăţii a fost interpretată în mod eronat de instanţele de fond şi apel.
Înalta Curte, luând în examinare cu prioritate, chestiunea timbrajului, reţine că, potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997, cu referire la art. 20 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege, taxele de timbru se depun anticipat sau până la termenul de judecată stabilit de instanţă.
Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a legii, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru cererea va fi anulată ca netimbrată.
În speţă, recurenta a fost citată cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, potrivit dovezilor aflate Ia dosarul cauzei, iar, până la termenul de judecată stabilit pentru soluţionarea cererii de recurs, nu a depus dovada achitării taxei de timbru şi a timbrului judiciar în cuantumul stabilit.
Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat şi nici până la termenul stabilit de Înalta Curte, 16 mai 2013, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită, iar în cauză nu operează scutirea legală de obligaţia timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficienţa dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) şi (5) din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, cu referire Ia art. 9 din O.G. nr. 32/1995 modificată şi să dispună anularea ca netimbrat a recursului formulată de reclamanta SC C. SRL.
Faţă de considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamanta SC C. SRL Calafat împotriva deciziei nr. 108/2012 din 10 iulie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta SC C. SRL Calafat împotriva deciziei nr. 108/2012 din 10 iulie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 mai 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 2527/2013. Civil. Obligatia de a face.... | ICCJ. Decizia nr. 1935/2013. Civil. Pretenţii. Recurs → |
---|