ICCJ. Decizia nr. 2124/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 2124/2013
Dosar nr. 36473/299/2012
Şedinţa Camerei de Consiliu din 28 mai 2013
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa, reclamantul D.V. a chemat în judecată pe pârâţii SC L.E.S.C.D. SRL şi Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor al Municipiului Bucureşti solicitând instanţei să dispună rezoluţiunea contractului de prestări servicii din 2011 încheiat cu pârâta SC L.E.S.C.D. SRL şi repunerea părţilor în situaţia anterioară; obligarea pârâtului Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor al Municipiului Bucureşti, sector 1 la plata sumei de 16.145 RON, reprezentând prejudicial real, efectiv şi material cauzat.
Judecătoria Constanţa, prin sentinţa civilă nr. 8804/2012 din 21 mai 2012 a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, reţinând că, această instanţă este competentă, ca instanţă în a cărei rază teritorială de competenţă se află sediul social al pârâtei, iar locul executării contractului, nu este situat în raza Judecătoriei Constanţa.
Prin sentinţa civilă nr. 3130/2013 din 18 februarie 2013, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia de necompetenţă teritorială a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa, reţinând că, locul prevăzut în contract pentru executarea obligaţiei fiind situat în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Constanţa, competenţa de soluţionare revine acesteia.
Înalta Curte constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 20 (2) C. proc. civ. ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, a pronunţat regulatorul de competenţă stabilind competenţa, de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa, pentru următoarele considerente:
Regula de drept comun în materia determinării competenţei teritoriale de soluţionare a unei acţiuni formulată împotriva unei persoane juridice de drept privat este stabilită de art. 7 C. proc. civ., iar alin. (1) stabileşte că „cererea se face la instanţa sediului ei principal”.
Însă, în cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract, cazul în speţă, art. 10 pct. 1 C. proc. civ. stabileşte o competenţă alternativă, reclamantul putând alege între instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiunii pe lângă instanţa sediului principal al oricăruia dintre pârâţi, instituita de art. 9 C. proc. civ.
În aceste condiţii, dând eficienţă dispoziţiilor art. 12 C. proc. civ., reclamantul a ales competenţa instanţei locului prevăzut în Anexa la contractul de prestări servicii din 2011, pentru executarea obligaţiunii, respectiv la punctul de lucru situat în Constanta.
Or, locul prevăzut în contract pentru executarea obligaţiunii fiind situat în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Constanţa, competenţa de soluţionare revine acesteia.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătorie Constanţa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 mai 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2123/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 2132/2013. Civil. Anulare act. Recurs → |
|---|
