ICCJ. Decizia nr. 218/2013. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 218/2013
Dosar nr. 1548/109/2009
Şedinţa publică din 24 ianuarie 2013
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 91 din 05 mai 2010, Tribunalul Argeş, secţia civilă, a respins contestaţia privind pe reclamantul D.C., în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului Piteşti, intervenienţi în nume propriu fiind SC P. SA, SC C.A.C.T.P. SRL, intervenient în interesul reclamantului fiind O.D.;
A admis cererea de intervenţie formulată de SC C.A.C.T.P. SRL şi a obligat pe Primarul municipiului Piteşti să o pună în posesie în nume propriu pe aceasta cu suprafaţa de 7.703 m.p., diferenţă până la cei 15.952 m.p., teren situat în Piteşti, str. Depozitelor.
A respins cererea de intervenţie formulată de SC P. SA
A respins cererea de intervenţie în interesul reclamantului formulată de O.D.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
La data de 15 aprilie 2009, D.C. a formulat plângere împotriva dispoziţiei nr. 591/2009 emisă de Primarul municipiului Piteşti, dispoziţie emisă nelegal şi care încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 86/2008 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, irevocabilă.
Prin această decizie s-a statuat obligativitatea restituirii în natură a suprafeţei de 15.952 m.p., teren identificat în raportul de expertiză tehnică Boariu Petre.
Prin dispoziţia nr. 591/2009 emisă de Primarul municipiului Piteşti s-a dispus reconstituirea în natură a suprafeţei de 8.213 m.p. din Piteşti, str. Depozitelor.
Referitor la excepţia privind lipsa calităţii procesuale active a petentului D.C. este nefondată, deoarece, în calitate de moştenitor al autorului D.C., fiul său D.C.C., a depus cererea din 09 martie 2009, solicitând punerea în executare a deciziei nr. 86/2008 a Curţii de Apel Piteşti, cerere în baza căreia Primarul municipiului Piteşti a emis dispoziţia nr. 591/2009.
Prin decizia civilă nr. 12 din 20 februarie 2012, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, a admis apelurile formulate de către contestatorul Dumitru C. Constantin şi pârâtul Primarul municipiului Piteşti, împotriva sentinţei civile nr. 91 din 5 mai 2010, pronunţată de Tribunalul Argeş, intimat fiind intervenientul în nume propriu SC P. SA Piteşti;
A anulat sentinţa mai sus menţionată şi a trimis cauza spre rejudecare, la aceeaşi instanţă, respectiv Tribunalul Argeş;.
A respins apelurile formulate de către intervenienta în nume propriu SC P. SA Piteşti şi intervenientul în numele reclamantului O.D.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Soluţia pronunţată de instanţa de fond a statuat, cu putere de lucru judecat, că autorul D.C. este persoana îndreptăţită la restituirea în natură a suprafeţei totale de 15.952 m.p., aşa cum a fost identificat în raportul de expertiză tehnică.
Instanţa de fond a dat eficienţă contractelor de vânzare-cumpărare a drepturilor litigioase, pe care dobânditorii nu le-au valorificat în cursul cercetărilor judecătoreşti, ceea ce presupune că decizia civilă nr. 86 din 31 martie 2008 nu produce efecte juridice cu privire la intervenienţi şi numai cu privire la titularul dreptului care, faţă de contractele de cesiune intră în raporturi juridice cu aceştia de pe urmă, în conţinutul cărora au drepturi şi obligaţii ce pot fi valorificate numai în cadrul răspunderii contractuale.
Instanţa de fond nu a analizat dreptul contestatorului de restituire în natură şi pentru diferenţa suprafeţei de 7.703 m.p., lăsând nesoluţionată în fond această cerere.
Împotriva deciziei civile mai sus menţionată a declarat recurs, în termen legal, SC C.A.C.T.P. SRL, pentru motive de nelegalitate, potrivit dispoziţiilor art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea criticilor formulate, recurenta a susţinut în esenţă că:
- În mod greşit s-a dat eficienţă contractelor de vânzare-cumpărare a drepturilor litigioase (care privesc terenul în litigiu);
- Proprietarul terenului în litigiu, care a formulat notificare în baza Legii nr. 10/2001 a fost D.C. (decedat).
- La data de 05 iulie 2007, D.C. a încheiat un contract de cesiune de drepturi litigioase, cu P.I., autentificat 05 iulie 200, prin care s-a transmis acestuia drepturile litigioase. Prin contractul de cesiune de drepturi litigioase, autentificat din 18 februarie 2009, P.I.O. a cedat subscrisei toate drepturile litigioase ce fac obiectul Dosarului nr. 271/109/2007.
- Prin urmare, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 15.952 m.p., aşa cum a fost identificat de expertul B.P., aparţine subscrisei.
- Soluţia instanţei de apel a fost dată cu interpretarea greşită a actului juridic dedus judecăţii (art. 304 pct. 8 C. proc. civ.), şi cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.).
- Aşadar, calitatea procesuală a subscrisei în prezenta cauză nu are şi nu poate să aibă temeiul în dispoziţiile Legii nr. 10/2001, care este finalizată de autorul D.C., ci temeiul contractului de cesiune de drepturi.
- Prin decizia civilă nr. 86 din 31 martie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, irevocabilă, s-a dispus restituirea în natură notificatorului D.C. (tatăl reclamantului din prezenta cauză) a suprafeţei de 15.592 m.p.
Examinând decizia recurată, în raport cu criticile formulate, şi de actele dosarului, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat şi, pe cale de consecinţă, se va respinge ca atare.
Criticile formulate de recurenta-intervenientă se circumscriu motivului de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocându-se greşita interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale incidente.
În cauză, instanţa de apel a interpretat în mod corect dispoziţiile legale incidente şi anume art. 297 C. proc. civ., constatând că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Argeş, deoarece instanţa de fond nu a analizat dreptul contestatorilor la restituire şi pentru suprafaţa de 7.703 m.p. teren.
Dispoziţiile art. 297 C. proc. civ. prevăd că, în situaţia în care se constată că, în mod greşit, prima instanţă a rezolvat procesul fără a intra în executarea fondului şi că judecata s-a făcut în lipsa părţi care nu a fost legal citată, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe.
Criticile formulate de recurenta-intervenientă nu pot fi primite, ele privesc nemulţumirea legată de modul de soluţionare a cauzei pe fondul acesteia şi anume, faptul că s-ar fi dat eficienţă contractului de vânzare-cumpărare a drepturilor litigioase, faptul că dreptul de proprietate asupra terenului de 15.952 m.p. ar aparţine intervenientei - acestea fiind susţineri de fapt ce nu pot conduce la reţinerea nelegalităţii deciziei recurate.
Nici susţinerile recurentei privind incidenţa motivului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. nu pot fi primite, deşi se invocă faptul că soluţia instanţei s-ar fi dat cu interpretarea greşită a actului juridic dedus judecăţii, nu se menţionează în ce ar consta această interpretare eronată şi care este acel act juridic ce ar fi fost interpretat eronat.
Pentru aceste considerente, se va respinge recursul ca nefondat şi, în baza art. 312 C. proc. civ., se va menţine decizia civilă ca legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de intervenienta SC C.A.C.T.P. SRL Mărăcineni împotriva deciziei civile nr. 12 din 20 februarie 2012 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 ianuarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 221/2013. Civil. Revendicare imobiliară.... | ICCJ. Decizia nr. 219/2013. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
