ICCJ. Decizia nr. 2922/2013. Civil. Recalculare pensie. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 2922/2013
Dosar nr. 270/59/2013
Şedinţa publică din 27 septembrie 2013
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele;
Prin Decizia civilă nr. 205 din 8 februarie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 1564/108/2012* a fost respins recursul declarat de reclamanta D.A.B. împotriva Sentinţei civile nr. 2773 din 8 noiembrie 2012 Tribunalului Arad; a fost admis recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Arad împotriva aceleiaşi hotărâri şi în consecinţă a fost modificată în parte sentinţa atacată, în sensul respingerii în tot a acţiunii formulate de reclamanta D.A.B.
Împotriva acestei decizii, la data de 5 martie 2013, D.A.B. a formulat cerere de revizuire înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, sub nr. 270/59/2013.
Prin Decizia civilă nr. 903 din 24 aprilie 2013, dată în dosarul anterior menţionat, cererea a fost declinată în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Apel Timişoara, reţinând că revizuenta îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., situaţie în raport de care competenţa soluţionării căii extraordinare de retractare aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform prevederilor art. 323 alin. (2) din acelaşi cod.
În motivarea cererii, revizuenta a susţinut că decizia atacată este contradictorie cu Decizia civilă nr. 2004 din 12 septembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 1235/108/2012 şi cu Decizia civilă nr. 2039 pronunţată de aceeaşi instanţă în Dosarul nr. 1563/108/2012, arătând că sunt întrunite condiţiile de admisibilitate a căii extraordinare de atac exercitate.
De asemenea, revizuenta a susţinut că prin hotărârea a cărei revizuire o solicită a fost ignorată Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronunţata de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 18/2011, prin care a fost admis recursul în interesul legii promovat de Procurorul General al României şi s-a apreciat ca fiind obligatorie recalcularea pensiei pentru munca în acord.
Analizând cererea de revizuire, în raport de temeiul de drept invocat, Înalta Curte constată că este nefondată pentru considerentele care succed:
Potrivit dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere atunci când există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de aceleaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi părţi, având aceleaşi calităţi procesuale.
Raţiunea reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. derivă din necesitatea de a se înlătura nesocotirea principiului autorităţii de lucru judecat, atunci când instanţele au pronunţat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi.
Condiţiile anterior menţionate trebuie însă îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea uneia dintre aceste cerinţe ducând la respingerea cererii de revizuire.
În speţă, prin prisma acestui motiv de revizuire, D.A.B. a invocat contrarietatea Deciziei civile nr. 205 din 6 februarie 2013 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 1564/108/2012* în raport de Decizia civilă nr. 2004 din 12 septembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 1235/108/2012 şi de Decizia civilă nr. 2039 pronunţată de aceeaşi instanţă în Dosarul nr. 1563/108/2012.
Verificând hotărârile evocate de revizuentă, Înalta Curte constată că hotărârea a cărei revizuire se cere, respectiv Decizia civilă nr. 205 din 6 februarie 2013 a Curţii de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 1584/108/2012* a fost pronunţată într-un litigiu purtat între D.A.B., în calitate de reclamantă şi Casa Judeţeană de Pensii Arad, în calitate de pârâtă, în timp ce, deciziile pretins contradictorii pronunţate de aceeaşi instanţă în dosarele nr. 1235/108/2012 şi nr. 1563/108/2012 au fost pronunţate în cauze în care calitate de reclamanţi au avut P.O. şi respectiv C.K.A.
În raport de cele anterior evocate, se reţine că în cauză nu sunt îndeplinite cerinţele textului legal invocat, având în vedere că soluţiile pretins contradictorii au fost pronunţate în litigii purtate între părţi diferite, calitatea de reclamant, în fiecare dintre cele trei cauze, aparţinând altei persoane fizice.
Prin urmare, Înalta Curte, constată că cele trei hotărâri pretins potrivnice nu sunt contractorii, nefiind imposibil de adus la îndeplinire pe calea executării silite, cererea de revizuire fiind nefondată atât din perspectiva îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cât şi în raport de raţiunea avută în vedere la edictarea textului legal, aceea de a evita pronunţarea de hotărâri între aceleaşi părţi, în aceeaşi cauză, cu acelaşi obiect, în dosare diferite, care bucurându-se ambele de autoritate de lucru judecat, dar având dispozitive contradictorii, să nu poată fi aduse la îndeplinire pe calea executării silite.
Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentă D.A.B. împotriva Deciziei civile nr. 205 din 6 februarie 2013 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. nr. 1564/108/2012*.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta D.A.B. împotriva Deciziei civile nr. 205 din 6 februarie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. nr. 1564/108/2012*.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 septembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2913/2013. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2936/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
